Victimele “revoluţiei Twitter”, comemorate la Cluj

Alături de românii din alte 27 de oraşe din România, clujenii au ieşit în stradă pentru a cinsti memoria basarabenilor care s-au jertfit pentru libertate în urmă cu un an.

Acţiunea comemorativă s-a desfăşurat simultan, începând cu ora 20.00, în 28 de oraşe din România şi alte cinci din Republica Moldova. Potrivit organizatorilor, evenimentul a fost dedicat în totalitate celor patru tineri basarabeni ucişi în bătaie de miliţia din Moldova şi câtorva sute de tineri torturaţi în comisariatele din capitala moldavă pentru că au refuzat “libertatea lui Voronin”.

“La un an de la evenimentele de protest din Chişinău, cunoscute drept «revoluţia Twitter», pe străzile capitalei, dar şi ale altor localităţi din Moldova se simte “libertatea””, consideră George Simion, liderul Grupului de Acţiune “Noii Golani”. Tânărul a participat în acest an la evenimentele dedicate Unirii Basarabiei cu România, chiar în capitala Moldovei, şi susţine că a trăit pe viu schimbarea prin care trec “fraţii de peste Prut”. Ca să marcheze evenimentul decisiv care a dus la schimbarea de mentalitate în Moldova, survenită fulgerător pe 7 aprilie 2009, grupul “Noii Golani” a organizat ieri o acţiune de comemorare în 33 de oraşe, 28 din România, respectiv cinci din Basarabia.

Astfel, la Cluj, începând ora 20.00, în jur de 20 de tineri, majoritatea clujeni, dar şi basarabeni rămaşi la Cluj în vacanţa de Paşti, au aprins lumânări şi au ţinut un minut de reculegere în faţa Catedralei Mitropolitane din Piaţa Avram Iancu. Participanţii la comemorare au fost aproape de cei 30.000 de tineri basarabeni care acum un an strigau “Jos Comunismul!” în faţa clădirii Guvernului Republicii Moldova, de cei snopiţi în bătaie de poliţiştii subordonaţi lui Voronin, dar şi de familiile celor patru victime ale regimului – Valeriu Boboc, Eugen Ţapu, Ion Ţibuleac şi Maxim Canişev, ucişi. Ei au fost găsiţi în zilele care au urmat protestelor de stradă din Moldova şi, potrivit expertizelor efectuate de specialişti străini, au murit în urma bătăilor la care au fost supuşi.

“Este un moment scurt de comemorare a celor patru victime ale poliţiştilor moldoveni, dar şi a sutelor de tineri bătuţi. Vrem să arătăm că nu suntem indiferenţi faţă de ce s-a întâmplat la Chişinău şi aşteptăm în continuare un răspuns din partea anchetatorilor care investighează decesele. Vrem ca vinovaţii să fie traşi la răspundere”, a declarat Elena Biciuc, participantă la comemorarea de ieri şi membră a Grupului de Iniţiativă Basarabeană (GIB) Cluj. Pentru ea, dar şi pentru ceilalţi basarabeni, ziua de “7 aprilie 2009” reprezintă un moment marcant în alegerea traseului pe care-l urmează acum Republica Moldova, respectiv integrarea în Uniunea Europeană. “A fost un moment de cotitură, în care dorinţa de libertate şi de o Moldovă democratică, europeană, şi-a spus cuvântul. «7 aprilie» a fost ziua «Nu Comunismului!»”, a subliniat tânăra.

Pe 7 aprilie 2009 tinerii basarabeni din Cluj au ieşit în stradă într-o acţiune de susţinere a protestatarilor de peste Prut, mitingurile de solidaritate fiind continuate mai multe săptămâni. Ieri, la Chişinău a fost organizat un şir de evenimente dedicate manifestărilor de acum un an, iar Valeriu Boboc, unul dintre “martirii” tinerilor basarabeni, a fost decorat post-mortem cu cea mai înaltă distincţie de stat a Republicii Moldova.

Pentru libertate

în următoarea zi după anunţarea rezultatelor alegerilor pentru desemnarea preşedintelui Republicii Moldova, desfăşurate în 5 aprilie 2009, în jur de 30.000 de tineri au manifestat paşnic în centrul Chişinăului declarând “doliu naţional” şi cerând renumărarea voturilor.

Ulterior, în 7 aprilie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din capitala Moldovei s-au strâns câteva mii de manifestanţi protestele degenerând în violenţe. în noaptea de 7/8 aprilie, sute de tineri au fost bătuţi şi reţinuţi de poliţişti. în luna iulie 2009 au fost organizate alegeri anticipate, iar fosta opoziţie Alianţa pentru Integrare Europeană a ajuns la guvernare.

Autor: Denis BARABAŞ
Sursa: Ziua de Cluj

Poze Adevărul de Cluj:

Vedeti aici si o emisiune a realitatea Cluj

Morţii Revoluţiei de la Chişinău, comemoraţi în Capitală

Peste 50 de persoane, membri ai grupului „Noii Golani” şi simpatizanţi ai acestuia, au participat miercuri seara, la kilometrul 0 din Piaţa Universităţii, Bucureşti, la comemorarea tinerilor decedaţi în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, din Chişinău. De altfel, organizaţia a organizat comemorari în 30 de oraşe din Republica Moldova şi România

La baza bornei din faţa Teatrului Naţional, pe un steag al României, organizatorii au aşezat pozele a trei dintre cei patru tineri a căror moarte se crede sau s-a demonstrat deja că a fost cauzată de loviturile aplicate de miliţia comunistă, mobilizată acum un an pentru a înăbuşi protestele postelectorale din capitala Republicii Moldova. Portretele lor au fost încadrate de câteva lumânări, care au pâlpâit minute bune în ciuda adierilor uşoare de vânt.

Cei de la „Noii Golani” au rostit rugăciunea „Tatăl nostru”, apoi au îndemnat participanţii să ţină un moment de reculegere. „Hristos a-nviat, Moldova a-nviat”, au fost cuvintele cu care unul dintre liderii „Noilor Golani”, George Simion, a încheiat comemorarea.

George s-a numărat printre românii care au avut de-a face cu restricţiile impuse acum un an de regimul condus de Vladimir Voronin. Împreună cu câţiva prieteni, a mers pe 26 martie la Chişinău pentru a sărbători Unirea Basarbiei cu România. Însă a fost reţinut de poliţie în aceeaşi zi, fără un motiv solid. „Mă duceam la prietenul meu de acolo, Eugen Rusu, când poliţiştii ne-au ridicat din faţa blocului, sub pretextul că se produsese un jaf în zonă şi că eram suspecţi. Erau îmbrăcaţi în civil. După aceea n-am mai auzit nimic de niciun furt. M-au dus în faţa unui judecător a doua zi. Aduseseră doi martori din Turcia. Unul zicea într-o română foarte stricată că am înjurat poliţia, altul că m-am bătut cu poliţia. Judecătorul mi-a dat o amendă, după care am fost preluat de serviciul lor de securitate şi dus până la graniţă”, îşi aminteşte George Simion.

Protestele ce au urmat alegerilor parlamentare din 5 aprilie, câştigate net de Partidul Comuniştilor, au făcut partidele liberale din Republica Moldova să nu cedeze şi să forţeze alegeri anticipate, în urma cărora coaliţia proocidentală din Legislativul moldovenesc a reuşit să formeze Guvernul. „Acum s-a schimbat atitudinea oamenilor faţă de tinerii moldoveni, faţă de clasa politică din ţară. Este o schimbare a noastră. Am vrut să fim mai liberi şi suntem mai liberi”, spune Nicolae Ţâbrigan, un tânăr moldovean în vârstă de 21 de ani, acum proaspăt cetăţean roman, student la sociologie la Bucureşti.

În urma manifestaţiilor de stradă de acum un an, la care au participat mii de tineri, sute de persoane au fost arestate, zeci s-au ales cu vânătăi după contrele cu poliţia, iar câţiva tineri au murit. Aceştia sunt Valeriu Boboc, Ion Ţâbuleac, Eugen Ţapu şi Maxim Canişev, toţi cu vârste în jur de 20 de ani. Cel mai mediatizat a fost cazul lui Valeriu Boboc. Tânărul de 23 de ani a fost găsit mort în noaptea dintre 7 şi 8 aprilie 2009, existând dovezi care arată că forţele de poliţie i-au aplicat loviturile fatale. Cazul este anchetat de Procuratura Generală, care audiază mai multe figuri cu putere de decizie la acea vreme, printre care fostul ministru de Interne.

Autor: Claudiu Berbece
Sursa: România Liberă

Foto Iulia Modiga:

7 aprilie la Bălți

Foto: urecheanuandrei.wordpress.com

După un an de la evenimentele din 7 aprilie 2009, tinerii de pe ambele maluri ale Prutului au comemorat victimile în aproape toate orașele românești din Republica Moldova și România. Această zi a fost comemorată și la Bălți de către un grup de 100 persoane.

Tinerii s-au adunat la orele 17.45 în Piața Vasile Alecsandri după care au pornit în marș către monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Aici s-au aprins lumânări și s-a ținut un minut de reculegere în memoria victimelor din 7 aprilie 2009.

S-au scandat lozincile: „În cinstea lor, în cinstea lor, în cinstea lor, EROILOR” și “Moldova a-nviat, Moldova a-nviat, Moldova a-nviat”.

Evenimentul a durat aproximativ o oră, după care în jurul orelor 20.00, într-un număr simbolic, un grup de 7 tineri a revenit la monumentul lui Ștefan cel Mare și pe fundalul melodiilor lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici, în gest de solidaritate cu studenții basarabeni din România, au reaprins lumânările.

Sursa: UNIMEDIA
Reporter: Andrei. U.

Noii golani au trecut şi prin Piaţa Dacia din Buzău

Un număr de 20 de tineri din municipiul Buzău, simpatizanţi ai grupului de iniţiativă „Noii Golani”, au fost aseară în Piaţa Dacia, pentru a aprinde lumânări în memoria victimelor revoltei de la Chişinău, din 7 aprilie 2009.

Comemorarea a avut loc simultan în 30 de oraşe din România şi la Chişinău, în locuri simbolice pentru lupta anticomunistă, la Buzău fiind ales monumentul Eroilor Revoluţiei. Acţiunea a fost coordonată prin intermediul unui site.

Cu un an în urmă, tinerii din Republica Moldova au ieşit pe străzile Chişinaului pentru a protesta împotriva rezultatelor alegerilor din 5 aprilie. Sute de persoane au fost arestate, iar patru au murit în condiţii suspecte: Valeriu Boboc, Eugen Ţapu, Ion Ţibuleac şi Maxim Canisev.

Autor: Iulian Bunilă
Sursă: Adevărul de Buzău

Braşov: Lacrimi de lumină în Piaţa Sfatului, pentru eroii basarabeni

Peste 20 de persoane s-au strans in Piata Sfatului pentru a comemora evenimentele petrecute in urma cu un an in Chisinau. Acestia au aprins lumanari pe marginea fantanii arteziene din Piata Sfatului si au scris pe bucati de hartie „Chisinau 7 aprilie 2009” si „Eroii nu mor”.

Desi participantii nu erau de nationalitate moldoveana, acestia au spus ca ceea ce au facut ei in acesta seara a fost un gest de solidaritate fata de fratii nostri de peste Prut. Dacă la manifestările de anul trecut prezenţa a fost numeroasă, acest lucru se datora faptului că studenţii basarabeni veniţi la studiu la Universitatea Transilvania au ieşit în stradă. De această dată, vacanţa de Paşte a fost cea care a „boicotat“ acţiunea de solidaritate.

Autori: Bogdan Crăciun, Sebastian Dan
Sursa: Adevarul de Brasov

Eroii Revoluţiei de la Chişinău au fost comemoraţi la Oradea

Aseară, în faţa statuii Mihai Viteazul din Oradea, a avut loc comemorarea victimelor căzute în Revoluţia de la Chişinău, din 7 aprilie 2009. Pentru a cinsti sacrificiul lor, au fost depuse lumânări, în semn de recunoştinţă faţă de aceşti bravi români căzuţi în lupta pentru dreptate şi libertate.

Amintim că în timpul protestelor din aprilie 2009 mii de persoane s-au opus rezultatelor alegerilor din 5 aprilie. Anunţul victoriei comuniştilor în alegerile legislative din Republica Moldova a declanşat o serie de proteste la Chişinău, care s-au soldat cu „vărsare de sânge nevinovat”, în pofida declaraţiei făcute de Vladimir Voronin, preşedintele de la acea oră al Moldovei, care spunea: „Îmi pare bine că am putut să evităm vărsarea de sânge”. În urma acelor evenimente, sute de persoane au fost reţinute de forţele de ordine, majoritatea s-au plâns că au fost supuşi torturii din partea oamenilor legii. Părinţii disperaţi plângeau în faţa secţiilor de poliţie cerând eliberarea copiilor lor. Cei mai mulţi dintre ei au fost daţi afară din instituţie precum nişte câini, fără să primească nicio informaţie despre propriii copii. Oamenii n-au putut face altceva decât să spere că fetele şi băieţii lor sunt teferi şi că-şi vor face apariţia la un moment dat. Totodată, presa a scris despre câteva persoane decedate în condiţii suspecte printre care: Valeriu Boboc, 23 de ani, Eugen Ţapu, 26 de ani, Ion Ţâbuleac, 22 de ani, Maxim Canişcev, 20 de ani.

În faţa statuii Mihai Viteazul din Oradea, participanţii au venit aseară cu o lumânare, pe care au aprins-o în tăcere, în memoria sacrificiului pe care basarabenii l-au făcut pentru libertate.

Sursa:Crisana

O lumanare pentru evenimentele de la Chisinau

Zeci de tineri basarabeni care invata in universitatile timisorene s-au adunat in aceasta seara pentru a aprinde o lumanare pentru victimele protestelor anti-comuniste de la Chisinau de anul trecut.
In fata Catedralei din centru orasului acestia au pastrat un moment de reculegere in memoria victimelor de acum un an. Manifestarea lor nu avea autorizatie, asa ca Politia Comunitara a intervenit rapid pentru a nu se isca un scandal.

Studentii au fost legitimati si apoi paziti de catre oamenii de ordine. Acum un an, tinerii din Republica Moldova au iesit pe strazile Chisinaului pentru a protesta impotriva rezultatelor alegerilor din 5 aprilie. Sute de persoane au fost arestate, unele dintre ele suferind torturi groaznice.

„Pe 7 octombrie 2009, la 6 luni de la evenimente, 15 orase au adus un omagiu memoriei tinerilor cazuti atunci in luptele cu autoritatile de la Chisinau care incercau sa reprime revolta. Speram ca acum, la un an de la Revolutia de la Chisinau, oameni din cat mai multe localitati vor aprinde lumanari in locuri simbolice pentru orasul lor. Vrem astfel sa aratam ca jertfa acestora, pentru libertatea romanilor din dreapta Prutului nu este uitata si este cinstita asa cum se cuvine”, acesatea sunt opiniile studentilor basarabeni.

Intalnirea a fost organizata de „Noii Golani”, un grup de tineri care desfasoara diferite actiuni ce au la baza patriotismul si implicarea civica. Numele grupului este inspirat din miscarea anti-comunista din Romania din 1989-1990, ale carei idealuri incearca sa le pastreze vii.

Autor: Sanda Lupean
Sursa: Agenda.ro

Chişinău: 92 de ani de la Unirea din 1918

Vicepremierul Ion Negrei speră într-o unire a Moldovei cu marea familie europeană, „cu popoarele cu tradiţii şi valori democratice”

Chişinăul sărbătoreşte Unirea din 1918 cu omagii aduse foştilor deputaţi din Sfatul Ţării, mese rotunde şi un marş al unirii. Primăvara trecută mai mulţi tineri de peste Prut porniţi la Chişinău pentru Ziua Unirii au fost opriţi la graniţa moldo-română. În acest an, atitudinea e alta, odată cu schimbarea actualei configuraţii din administraţia statului.

Constantin Braşoveanu, lider al unei asociaţii româneşti din Oancea, spune că a fost întâmpinat respectuos de vameşii moldoveni: „Timpurile se vede că sunt altele din conduita celor de la vamă. Există politeţe în comportament, atitudine faţă de noi, vocabular.”

Printre demnitarii care au participat la evenimentele dedicate Unirii a fost vicepremierul Ion Negrei, care crede că istoria nu se va repeta, dar speră într-o unire a Republicii Moldova cu marea familie europeană, „alături de celelalte popoare, cu tradiţii şi valori democratice”.

Fruntaşii partidelor aflate la guvernare nu au putut fi văzuţi printre participanţi. Iată cum explică această lipsă Sergiu Boghean, liderul aripei tinere a PL: „Liderii noştri au anumite funcţii care nu le permit să spună ceea ce e adevărat, pentru că foarte mulţi cetăţeni mai puţin recepţionează pozitiv aceste mesaje.”

După amiază, în centrul urbei se aşteaptă un marş al Unirii iniţiat de „Noii Golani”, o organizaţie de tineri români care şi-au anunţat prezenţa la Chişinău în număr de vreo sută de reprezentanţi. Într-un gest simbolic, tinerii au de gând să voteze unirea în faţa sediului de altă dată a Sfatului Ţării din strada Mateevici.

Autor: Liliana Barbăroșie
Sursa: Politicom.moldova.org

Manifestările din Chişinău sunt dedicate aniversării a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, în 1918.

Un grup de tineri din România şi Republica Moldova au marcat sâmbătă printr-un marş prin centrul Chişinăului cea de-a 92-a aniversare de la Unirea Basarbiei cu România şi au votat simbolic Declaraţia Unirii, relatează Info-Prim Neo.

Cu tricolorul şi cu pancarte pe care scria: “Unirea”, tinerii au mers pe bulveradul Ştefan cel Mare şi Sfânt, s-au îndreptat spre clădirea Sfatului Ţării, unde au citit şi au votat simbolic Declaraţia Unirii.

La Chişinău au ajuns tineri români din Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Vaslui. George Simion, liderul grupului de iniţiativă “Spirit Românesc”, a spus că este bucuros să fie în această zi la Chişinău. “Anul trecut doi colegi de-ai noştri au fost arestaţi în timp ce treceau vama, alţii nu au mai ajuns pentru că autocarele au fost întoarse spre România la vama moldovenească. În acest an este şi un entuziasm mai mare din parte locuitorilor ambelor maluri ale Prutului”, a spus George Simion.

Marşul tinerilor a fost supravegheat de poliţie. Acţiunea va culmina cu Hora Unirii şi un spectacol de culoare şi lumină în scuarul Teatrului de Opera şi Balet din Chişinău.

Anul trecut, tineri din România au încercat să ajungă la Chişinău pentru a sărbători ziua Unirii, guvernul comunist de atunci a blocat timp de două zile vama dintre România şi Republica Moldova, nepermiţând accesul niciunui cetăţean român. Incidentele au sporit tensiunea în relaţiile moldo-române în condiţiile în care autorităţile Republicii Moldova se pregăteau de alegeri legislative la 5 aprilie şi susţineau că România se amestecă în treburile interne ale statului vecin.

La manifestările din Chişinău consacrate Unirii din 1918 a Basarabiei cu România participă mai mulţi oficiali români, printre care preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi ministrul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac.

Sursa: Realitatea.net

Tinerii de pe ambele maluri ale Prutului au simulat Unirea

Sute de tineri basarabeni au ieşit sâmbătă în stradă pentru a participa la multe manifestaţii dedicate împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, înfăptuită la 27 martie 1918, potrivit Unimedia. Alături de ei s-a aflat şi un grup de 100 de persoane venite din România pentru acest eveniment. Tinerii au organizat un marş pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul Chişinăului, în direcţia clădirii unde în 1918 a funcţionat Sfatul Ţării, organul legislativ care a votat unirea.

Odată ajunşi în acest loc, tinerii au simulat actual unirii din urmă cu 92 de ani. Grupul s-a deplasat apoi în scuarul Teatrului de Operă şi Balet unde, pe parcursul zilei, avusese loc şi un alt miting, şi au organizat „Hora Unirii“, precum şi o simulare a felului în care ar trebui (în viziunea lor) să se producă Unirea – tinerii de pe ambele maluri ale Prutului s-au apropiat şi s-au îmbrăţişat reciproc.

Pe tot parcursul evenimentelor, ei au fost însoţiţi de poliţişti care au mers în faţă şi le-au eliberat drumul, spre deosebire de guvernarea comunistă anterioară, când astfel de manifestări erau îngrădite. „Actul Unirii demonstrează că noi suntem români şi vorbim limba română. Tot neamul meu a luptat pentru cauza naţională, deoarece aceasta este vrerea Domnului şi suntem obligaţi să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-a lăsat nouă Dumnezeu – să fim împreună, să vorbim aceeaşi limbă şi să ne bucurăm împreună în familia europeană“, a declarat în legătură cu data de 27 martie preşedintele interimar de la Chişinău, Mihai Ghimpu.

Autor: Madalin Necsutu
Sursa: Curentul