IN MEMORIAM Doina şi Ion Aldea Teodorovici

octombrie 27, 2010

 

Noii Golani va invita,

Vineri, 29 octombrie 2010, la comemorarea sotilor Ion si Doina Aldea-Teodorovici.

Evenimentul va avea loc la Cosereni, locul unde este amplasata crucea in memoria sotilor Aldea-Teodorovici.

Plecarea va avea loc de la Obor (in fata la magazinul Obor) la orele 18.30

Doritorii care vor sa ne insoteasca la acest eveniment sunt rugati sa-si confirme prezenta si sa achite costul transportului, in suma de 15 lei.

Contact: 0741453586

Noii Golani va saluta!

Reclame

Expoziţie foto “Salvaţi Roşia Montană” 15-25 septembrie la Biblioteca ASTRA, Corpul B

septembrie 12, 2010

COMUNICAT DE PRESĂ


Salvaţi Roşia Montană  – expoziţie de fotografie

Sibiu  15-25 septembrie 2010

Biblioteca Judeţeană Astra, corpul B

Vă invităm la vernisajul expoziţiei de fotografie „Salvaţi Roşia Montană” ce va avea loc în cadrul Bibliotecii Judeţene ASTRA din Sibiu, corpul B, în data de 15 septembrie 2010, cu începere de la ora 17.00 , să faceţi cunoştinţa cu fotografii ce reflectă viaţa locuitorilor din Roşia Montană si unicitatea locurilor ce îi inconjoară.

Evenimentul va include proiecţia unui documentar cu privire la Roşia Montană, dezbateri pe marginea investiţiilor propuse în zonă şi poziţia localnicilor cu privire la o posibila exploatare minieră a zonei.

Expoziţia este deschisă publicului în perioada 15-25 septembrie 2010, de luni până vineri, între orele 08.00-20.00, in corpul B al Bibliotecii Judetene Astra din Sbiu si oferă vizitatorilor prilejul unei întâlniri cu frumuseţea naturală a locurilor ce inconjoară localitatea Rosia Montană.

VĂ AŞTEPTĂM !

Contact: Sergiu Rizea                                                                

Telefon: 0742.151.589


Flash mob în Capitală: „Ziua Limbii Române, aici şi peste Prut”

august 31, 2010

Câţiva membri ai grupului de acţiune „Noii Golani” au marcat, marţi seara, printr-un flash mob organizat la Kilometrul 0 al Pieţei Universităţii din Bucureşti, momentul în care, cu 21 de ani în urmă, limba română era reinstituită ca limbă de stat în Repulica Moldova.

În cele 10-15 minute, cât a durat adunarea spontană, tinerii au afişat o pancartă lungă de 10 metri pe care stătea scris, negru pe alb: „31 august, Ziua Limbii Române aici şi peste Prut”.

„Acţiunea noastră simplă şi mică este o formă de solidaritate cu cei de peste Prut, ca să le arătăm că limba română ne uneşte, nu ne desparte”, a explicat Irina, o „golană” care purta unul dintre tricourile brevetate de grupul său: negru, cu mesajul „Deşteatptă-te, române!” imprimat în alb şi având pe piept, pe un fond tricolor, harta contopită a României şi Republicii Moldova, peste care e aşezată figura domnitorului Ştefan cel Mare.

Chiar dacă timpul a fost scurt, au existat câteva reacţii din partea trecătorilor, cărora cei de la „Noii Golani” le-au oferit insigne inscripţionate „Limba noastră, româna”.

„Ştiţi de fapt cine-şi bate joc
de limba asta? Tot noi, românii, începând cu mass-media”, a ţinut să le comunice organizatorilor Ion Martache, un subinginer cărunt, pe la 50 de ani.

Subiectul a devenit unul geopolitic atunci când un american între vârste s-a oprit să înţeleagă ce se petrece. „Credeti ca Rusia va fi de acord cu apropierea între România şi Republica Moldova? Eu nu cred. Ştiu că PNŢCD-ul voia reunificarea cu Moldova şi uitaţi unde a ajuns. Nu poţi să ceri acapararea unei ţări, trebuie să începi creând legături culturale”, a spus Warren, care a făcut cunoştinţă cu mediul românesc în anii ’90.

Oricum, în anunţul acţiunii lor, „Noii Golani” au îndemnat în primul rând la „neuitare”, amintind că pe 31 august 1989 sute de mii de români au cerut, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, recunoaşterea limbii române drept limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin.

Ceea ce s-a şi întâmplat, însă ca fond. În ceea ce priveşte forma, Constituţia Republicii Moldova menţionează şi astăzi funcţionarea „limbii moldoveneşti”.

Autor: CLADIU BERBECE
Sursa: Romania Libera


31 AUGUST, ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ AICI ŞI PESTE PRUT!

august 26, 2010

Pe 31 august 1989, sute de mii de români cereau în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău recunoaşterea limbii române drept limba de stat şi revenirea la alfabetul latin. Pe 31 august 2010 orele 17:00, la kilometrul zero al Bucureştilor, grupul de acţiune “Noii Golani” se adună să ceară – în cel mai dulce grai românesc – neuitarea. Veniţi lângă cei puţini care refuză să uite însemnătatea sărbătorii noastre comune, care nu cunoaşte hotarul de la Prut.Acum mai bine de 20 de ani, în urma manifestaţiilor de amploare şi a dezbaterilor publice, în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, s-a decretat ca limbă de stat – limba Română, iar alfabetul chirilic a fost înlocuit cu cel latin. De asemenea, amintim remarcabilul fapt că Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, a României şi a Franţei, în urma dezbaterilor şi a argumentelor istorice, exclude formularea „limba moldovenească”, stabilind că denumirea corectă este limba română. Totuşi, în ciuda acestor argumente şi pe criterii politice, art. 13 din Constituţia Republicii Moldova stipulează până în prezent funcţionarea aşa-zisei limbi “moldoveneşti”.

Alăturaţi-vă flash mob-ului nostru ca, în spiritul democratic şi tânăr pe care îl reprezentăm, să ne manifestăm bucuria în faţa unicii limbi române, care ne aparţine tuturor.


Victimele “revoluţiei Twitter”, comemorate la Cluj

aprilie 8, 2010

Alături de românii din alte 27 de oraşe din România, clujenii au ieşit în stradă pentru a cinsti memoria basarabenilor care s-au jertfit pentru libertate în urmă cu un an.

Acţiunea comemorativă s-a desfăşurat simultan, începând cu ora 20.00, în 28 de oraşe din România şi alte cinci din Republica Moldova. Potrivit organizatorilor, evenimentul a fost dedicat în totalitate celor patru tineri basarabeni ucişi în bătaie de miliţia din Moldova şi câtorva sute de tineri torturaţi în comisariatele din capitala moldavă pentru că au refuzat “libertatea lui Voronin”.

“La un an de la evenimentele de protest din Chişinău, cunoscute drept «revoluţia Twitter», pe străzile capitalei, dar şi ale altor localităţi din Moldova se simte “libertatea””, consideră George Simion, liderul Grupului de Acţiune “Noii Golani”. Tânărul a participat în acest an la evenimentele dedicate Unirii Basarabiei cu România, chiar în capitala Moldovei, şi susţine că a trăit pe viu schimbarea prin care trec “fraţii de peste Prut”. Ca să marcheze evenimentul decisiv care a dus la schimbarea de mentalitate în Moldova, survenită fulgerător pe 7 aprilie 2009, grupul “Noii Golani” a organizat ieri o acţiune de comemorare în 33 de oraşe, 28 din România, respectiv cinci din Basarabia.

Astfel, la Cluj, începând ora 20.00, în jur de 20 de tineri, majoritatea clujeni, dar şi basarabeni rămaşi la Cluj în vacanţa de Paşti, au aprins lumânări şi au ţinut un minut de reculegere în faţa Catedralei Mitropolitane din Piaţa Avram Iancu. Participanţii la comemorare au fost aproape de cei 30.000 de tineri basarabeni care acum un an strigau “Jos Comunismul!” în faţa clădirii Guvernului Republicii Moldova, de cei snopiţi în bătaie de poliţiştii subordonaţi lui Voronin, dar şi de familiile celor patru victime ale regimului – Valeriu Boboc, Eugen Ţapu, Ion Ţibuleac şi Maxim Canişev, ucişi. Ei au fost găsiţi în zilele care au urmat protestelor de stradă din Moldova şi, potrivit expertizelor efectuate de specialişti străini, au murit în urma bătăilor la care au fost supuşi.

“Este un moment scurt de comemorare a celor patru victime ale poliţiştilor moldoveni, dar şi a sutelor de tineri bătuţi. Vrem să arătăm că nu suntem indiferenţi faţă de ce s-a întâmplat la Chişinău şi aşteptăm în continuare un răspuns din partea anchetatorilor care investighează decesele. Vrem ca vinovaţii să fie traşi la răspundere”, a declarat Elena Biciuc, participantă la comemorarea de ieri şi membră a Grupului de Iniţiativă Basarabeană (GIB) Cluj. Pentru ea, dar şi pentru ceilalţi basarabeni, ziua de “7 aprilie 2009” reprezintă un moment marcant în alegerea traseului pe care-l urmează acum Republica Moldova, respectiv integrarea în Uniunea Europeană. “A fost un moment de cotitură, în care dorinţa de libertate şi de o Moldovă democratică, europeană, şi-a spus cuvântul. «7 aprilie» a fost ziua «Nu Comunismului!»”, a subliniat tânăra.

Pe 7 aprilie 2009 tinerii basarabeni din Cluj au ieşit în stradă într-o acţiune de susţinere a protestatarilor de peste Prut, mitingurile de solidaritate fiind continuate mai multe săptămâni. Ieri, la Chişinău a fost organizat un şir de evenimente dedicate manifestărilor de acum un an, iar Valeriu Boboc, unul dintre “martirii” tinerilor basarabeni, a fost decorat post-mortem cu cea mai înaltă distincţie de stat a Republicii Moldova.

Pentru libertate

în următoarea zi după anunţarea rezultatelor alegerilor pentru desemnarea preşedintelui Republicii Moldova, desfăşurate în 5 aprilie 2009, în jur de 30.000 de tineri au manifestat paşnic în centrul Chişinăului declarând “doliu naţional” şi cerând renumărarea voturilor.

Ulterior, în 7 aprilie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din capitala Moldovei s-au strâns câteva mii de manifestanţi protestele degenerând în violenţe. în noaptea de 7/8 aprilie, sute de tineri au fost bătuţi şi reţinuţi de poliţişti. în luna iulie 2009 au fost organizate alegeri anticipate, iar fosta opoziţie Alianţa pentru Integrare Europeană a ajuns la guvernare.

Autor: Denis BARABAŞ
Sursa: Ziua de Cluj

Poze Adevărul de Cluj:

Vedeti aici si o emisiune a realitatea Cluj


Morţii Revoluţiei de la Chişinău, comemoraţi în Capitală

aprilie 8, 2010

Peste 50 de persoane, membri ai grupului „Noii Golani” şi simpatizanţi ai acestuia, au participat miercuri seara, la kilometrul 0 din Piaţa Universităţii, Bucureşti, la comemorarea tinerilor decedaţi în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, din Chişinău. De altfel, organizaţia a organizat comemorari în 30 de oraşe din Republica Moldova şi România

La baza bornei din faţa Teatrului Naţional, pe un steag al României, organizatorii au aşezat pozele a trei dintre cei patru tineri a căror moarte se crede sau s-a demonstrat deja că a fost cauzată de loviturile aplicate de miliţia comunistă, mobilizată acum un an pentru a înăbuşi protestele postelectorale din capitala Republicii Moldova. Portretele lor au fost încadrate de câteva lumânări, care au pâlpâit minute bune în ciuda adierilor uşoare de vânt.

Cei de la „Noii Golani” au rostit rugăciunea „Tatăl nostru”, apoi au îndemnat participanţii să ţină un moment de reculegere. „Hristos a-nviat, Moldova a-nviat”, au fost cuvintele cu care unul dintre liderii „Noilor Golani”, George Simion, a încheiat comemorarea.

George s-a numărat printre românii care au avut de-a face cu restricţiile impuse acum un an de regimul condus de Vladimir Voronin. Împreună cu câţiva prieteni, a mers pe 26 martie la Chişinău pentru a sărbători Unirea Basarbiei cu România. Însă a fost reţinut de poliţie în aceeaşi zi, fără un motiv solid. „Mă duceam la prietenul meu de acolo, Eugen Rusu, când poliţiştii ne-au ridicat din faţa blocului, sub pretextul că se produsese un jaf în zonă şi că eram suspecţi. Erau îmbrăcaţi în civil. După aceea n-am mai auzit nimic de niciun furt. M-au dus în faţa unui judecător a doua zi. Aduseseră doi martori din Turcia. Unul zicea într-o română foarte stricată că am înjurat poliţia, altul că m-am bătut cu poliţia. Judecătorul mi-a dat o amendă, după care am fost preluat de serviciul lor de securitate şi dus până la graniţă”, îşi aminteşte George Simion.

Protestele ce au urmat alegerilor parlamentare din 5 aprilie, câştigate net de Partidul Comuniştilor, au făcut partidele liberale din Republica Moldova să nu cedeze şi să forţeze alegeri anticipate, în urma cărora coaliţia proocidentală din Legislativul moldovenesc a reuşit să formeze Guvernul. „Acum s-a schimbat atitudinea oamenilor faţă de tinerii moldoveni, faţă de clasa politică din ţară. Este o schimbare a noastră. Am vrut să fim mai liberi şi suntem mai liberi”, spune Nicolae Ţâbrigan, un tânăr moldovean în vârstă de 21 de ani, acum proaspăt cetăţean roman, student la sociologie la Bucureşti.

În urma manifestaţiilor de stradă de acum un an, la care au participat mii de tineri, sute de persoane au fost arestate, zeci s-au ales cu vânătăi după contrele cu poliţia, iar câţiva tineri au murit. Aceştia sunt Valeriu Boboc, Ion Ţâbuleac, Eugen Ţapu şi Maxim Canişev, toţi cu vârste în jur de 20 de ani. Cel mai mediatizat a fost cazul lui Valeriu Boboc. Tânărul de 23 de ani a fost găsit mort în noaptea dintre 7 şi 8 aprilie 2009, existând dovezi care arată că forţele de poliţie i-au aplicat loviturile fatale. Cazul este anchetat de Procuratura Generală, care audiază mai multe figuri cu putere de decizie la acea vreme, printre care fostul ministru de Interne.

Autor: Claudiu Berbece
Sursa: România Liberă

Foto Iulia Modiga:


Braşov: Lacrimi de lumină în Piaţa Sfatului, pentru eroii basarabeni

aprilie 8, 2010


Peste 20 de persoane s-au strans in Piata Sfatului pentru a comemora evenimentele petrecute in urma cu un an in Chisinau. Acestia au aprins lumanari pe marginea fantanii arteziene din Piata Sfatului si au scris pe bucati de hartie „Chisinau 7 aprilie 2009” si „Eroii nu mor”.

Desi participantii nu erau de nationalitate moldoveana, acestia au spus ca ceea ce au facut ei in acesta seara a fost un gest de solidaritate fata de fratii nostri de peste Prut. Dacă la manifestările de anul trecut prezenţa a fost numeroasă, acest lucru se datora faptului că studenţii basarabeni veniţi la studiu la Universitatea Transilvania au ieşit în stradă. De această dată, vacanţa de Paşte a fost cea care a „boicotat“ acţiunea de solidaritate.



Autori: Bogdan Crăciun, Sebastian Dan
Sursa: Adevarul de Brasov