Flash mob în Capitală: „Ziua Limbii Române, aici şi peste Prut”

august 31, 2010

Câţiva membri ai grupului de acţiune „Noii Golani” au marcat, marţi seara, printr-un flash mob organizat la Kilometrul 0 al Pieţei Universităţii din Bucureşti, momentul în care, cu 21 de ani în urmă, limba română era reinstituită ca limbă de stat în Repulica Moldova.

În cele 10-15 minute, cât a durat adunarea spontană, tinerii au afişat o pancartă lungă de 10 metri pe care stătea scris, negru pe alb: „31 august, Ziua Limbii Române aici şi peste Prut”.

„Acţiunea noastră simplă şi mică este o formă de solidaritate cu cei de peste Prut, ca să le arătăm că limba română ne uneşte, nu ne desparte”, a explicat Irina, o „golană” care purta unul dintre tricourile brevetate de grupul său: negru, cu mesajul „Deşteatptă-te, române!” imprimat în alb şi având pe piept, pe un fond tricolor, harta contopită a României şi Republicii Moldova, peste care e aşezată figura domnitorului Ştefan cel Mare.

Chiar dacă timpul a fost scurt, au existat câteva reacţii din partea trecătorilor, cărora cei de la „Noii Golani” le-au oferit insigne inscripţionate „Limba noastră, româna”.

„Ştiţi de fapt cine-şi bate joc
de limba asta? Tot noi, românii, începând cu mass-media”, a ţinut să le comunice organizatorilor Ion Martache, un subinginer cărunt, pe la 50 de ani.

Subiectul a devenit unul geopolitic atunci când un american între vârste s-a oprit să înţeleagă ce se petrece. „Credeti ca Rusia va fi de acord cu apropierea între România şi Republica Moldova? Eu nu cred. Ştiu că PNŢCD-ul voia reunificarea cu Moldova şi uitaţi unde a ajuns. Nu poţi să ceri acapararea unei ţări, trebuie să începi creând legături culturale”, a spus Warren, care a făcut cunoştinţă cu mediul românesc în anii ’90.

Oricum, în anunţul acţiunii lor, „Noii Golani” au îndemnat în primul rând la „neuitare”, amintind că pe 31 august 1989 sute de mii de români au cerut, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, recunoaşterea limbii române drept limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin.

Ceea ce s-a şi întâmplat, însă ca fond. În ceea ce priveşte forma, Constituţia Republicii Moldova menţionează şi astăzi funcţionarea „limbii moldoveneşti”.

Autor: CLADIU BERBECE
Sursa: Romania Libera

Reclame

Poze de la marşul din 13 iunie 2010

iunie 14, 2010

Manifestările din Chişinău sunt dedicate aniversării a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, în 1918.

martie 27, 2010

Un grup de tineri din România şi Republica Moldova au marcat sâmbătă printr-un marş prin centrul Chişinăului cea de-a 92-a aniversare de la Unirea Basarbiei cu România şi au votat simbolic Declaraţia Unirii, relatează Info-Prim Neo.

Cu tricolorul şi cu pancarte pe care scria: “Unirea”, tinerii au mers pe bulveradul Ştefan cel Mare şi Sfânt, s-au îndreptat spre clădirea Sfatului Ţării, unde au citit şi au votat simbolic Declaraţia Unirii.

La Chişinău au ajuns tineri români din Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Vaslui. George Simion, liderul grupului de iniţiativă “Spirit Românesc”, a spus că este bucuros să fie în această zi la Chişinău. “Anul trecut doi colegi de-ai noştri au fost arestaţi în timp ce treceau vama, alţii nu au mai ajuns pentru că autocarele au fost întoarse spre România la vama moldovenească. În acest an este şi un entuziasm mai mare din parte locuitorilor ambelor maluri ale Prutului”, a spus George Simion.

Marşul tinerilor a fost supravegheat de poliţie. Acţiunea va culmina cu Hora Unirii şi un spectacol de culoare şi lumină în scuarul Teatrului de Opera şi Balet din Chişinău.

Anul trecut, tineri din România au încercat să ajungă la Chişinău pentru a sărbători ziua Unirii, guvernul comunist de atunci a blocat timp de două zile vama dintre România şi Republica Moldova, nepermiţând accesul niciunui cetăţean român. Incidentele au sporit tensiunea în relaţiile moldo-române în condiţiile în care autorităţile Republicii Moldova se pregăteau de alegeri legislative la 5 aprilie şi susţineau că România se amestecă în treburile interne ale statului vecin.

La manifestările din Chişinău consacrate Unirii din 1918 a Basarabiei cu România participă mai mulţi oficiali români, printre care preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi ministrul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac.

Sursa: Realitatea.net


Tinerii de pe ambele maluri ale Prutului au simulat Unirea

martie 27, 2010

Sute de tineri basarabeni au ieşit sâmbătă în stradă pentru a participa la multe manifestaţii dedicate împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, înfăptuită la 27 martie 1918, potrivit Unimedia. Alături de ei s-a aflat şi un grup de 100 de persoane venite din România pentru acest eveniment. Tinerii au organizat un marş pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul Chişinăului, în direcţia clădirii unde în 1918 a funcţionat Sfatul Ţării, organul legislativ care a votat unirea.

Odată ajunşi în acest loc, tinerii au simulat actual unirii din urmă cu 92 de ani. Grupul s-a deplasat apoi în scuarul Teatrului de Operă şi Balet unde, pe parcursul zilei, avusese loc şi un alt miting, şi au organizat „Hora Unirii“, precum şi o simulare a felului în care ar trebui (în viziunea lor) să se producă Unirea – tinerii de pe ambele maluri ale Prutului s-au apropiat şi s-au îmbrăţişat reciproc.

Pe tot parcursul evenimentelor, ei au fost însoţiţi de poliţişti care au mers în faţă şi le-au eliberat drumul, spre deosebire de guvernarea comunistă anterioară, când astfel de manifestări erau îngrădite. „Actul Unirii demonstrează că noi suntem români şi vorbim limba română. Tot neamul meu a luptat pentru cauza naţională, deoarece aceasta este vrerea Domnului şi suntem obligaţi să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-a lăsat nouă Dumnezeu – să fim împreună, să vorbim aceeaşi limbă şi să ne bucurăm împreună în familia europeană“, a declarat în legătură cu data de 27 martie preşedintele interimar de la Chişinău, Mihai Ghimpu.

Autor: Madalin Necsutu
Sursa: Curentul


ÎN PREMIERĂ LA CHIŞINĂU: Ziua Unirii, comemorată alături de poliţişti

martie 27, 2010

La Chişinău, realitatea revine la normal. Ani la rând, pe 27 martie, oamenii care comemorau Ziua Unirii Basarabiei cu România erau reţinuţi de poliţie, iar cetăţenii români – expulzaţi peste Prut. Sâmbătă, la Chişinău, faţă de acest eveniment, deşi el a rămas cu aceeaşi însemnătate, s-a manifestat o altă abordare.

Tradiţionalele depuneri de flori, o masă rotundă cu genericul „Hotărârile istorice ale Sfatului Ţării şi integrarea Basarabiei în sistemul interbelic de valori europene”, marşul din centrul capitalei, dedicat aniversării a 92-a de la evenimentul din 1918 şi Hora Unirii jucată în scuarul Operei Naţionale – au fost, menţionând pe scurt, manifestările care au marcat însemnătatea zilei de 27 martie.

Oaspeţii speciali ai evenimentelor de la Chişinău au fost preşedinta Camerei Deputaţilor din România, Roberta Anastase, şi secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe din România, Eugen Tomac. „Gândindu-ne la ziua de 27 martie 1918, trebuie să învăţăm lecţia din trecut şi să privim înainte. Cred că acum drumul pro-european al Moldovei trebuie să fie de neîntors”, a declarat Roberta Anastase. Ea a mai adăugat că „Republica Moldova are ocazia să se racordeze la economia, valorile şi standardele europene, iar sprijinul României nu va lipsi şi nu va întârzia niciodată pe acest parcurs european”.

„Marşul tricolor”, care a avut loc în după-amiaza zilei, a avut o conotaţie specifică. Coloana din sute de tineri, însoţiţi de prieteni şi colegi care îşi fac studiile în mai multe oraşe ale României, a pornit din faţa Academiei de Ştiinţe, fiind „ghidată” – în premieră! – de o maşină a poliţiei. „Re-Unire!” şi „România nu uita, Basarabia e a ta!” au fost principalele slogane care s-au scandat de-a lungul bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Tinerii participanţi, dar şi poliţiştii în civil, care s-au alăturat lor, se arătau entuziasmaţi de faptul că, la fiecare intersecţie de străzi, coloana se completa cu noi susţinători, oameni care simt româneşte şi nutresc Unirea. În acelaşi timp, mulţi dintre chişinăuieni dezaprobau comportamentul manifestanţilor. Majoritatea dintre aceştia nu cunoşteau semnificaţia zilei de 27 martie.

Coloana de români a mers până la clădirea în care activase Sfatul Ţării, unde, în mod simbolic, au dat citire Actului Unirii, iar apoi, pe rând, l-a semnat fiecare participant. La eveniment a participat şi Vlad Pârău, tânărul care a fost expulzat din R. Moldova, în 2008, când era comemorată cea de-a 90-a aniversare a Unirii.

Şi în capitala nordului, oraşul Bălţi, în jur de o sută de persoane au amintit locuitorilor despre fapta lui Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa şi colegii lor din Sfatul Ţării. Menţionăm că, atât la Chişinău, cât şi la Bălţi, n-au avut loc conflicte, cu excepţia unor mici incidente verbale…

Autor: Ion Surdu
Sursa: Timpul


JurnalTV: Hora unirii la Chişinău

martie 27, 2010

Sute de tineri de pe ambele maluri ale Prutului s-au prins într- o horă în inima Chişinăului, pentru a sărbători 92 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Tinerii au cântat, s-au îmbrăţişat şi au declarat că îşi doresc repetarea unirii.

Majoritatea tinerilor au declarat că trăiesc clipe deosebite. După ce s-au încins într-o horă, tinerii de pe ambele maluri ale Prutului s-au îmbrăţişat, pentru a simula momentul unirii, produs acum 92 de ani.

Câţiva maturi, care s-au strecurat în mulţime au declarat că îi admiră pe tineri, pentru curaj şi spiritul de organizare a evenimentelor.

Pe 27 Martie 1918 a avut loc la Chișinău Adunarea Sfatului Ţării. În sală au fost prezenţi toţi membri cabinetului Republicii Moldoveneşti şi premierul român Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand. 86 de deputaţi s-a declarat pentru unirea Basarabiei cu România.

Sursa: Jurnal TV


Actul Unirii a fost votat astăzi simbolic la Chişinău

martie 27, 2010

2010-03-27/15:55 Aniversarea a 92-a de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) a fost marcată printr-un marş prin centrul Chişinăului de către un grup de tineri din Republica Moldova şi România. Cu tricolorul şi cu pancarte pe care scria: „Unirea”, tinerii au mers pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, după care – pe str. Sfatul Ţării, până la clădirea Sfatului Ţării de pe str. A. Mateevici, unde au citit şi au votat simbolic Declaraţia Unirii, transmite Info-Prim Neo.

La Chişinău au ajuns tineri români din Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Vaslui. George Simion, liderul grupului de iniţiativă „Spirit Românesc”, a spus că este bucuros să fie în această zi la Chişinău. „Anul trecut doi colegi de-ai noştri au fost arestaţi în timp ce treceau vama, alţii nu au mai ajuns pentru că autocarele au fost întoarse spre România la vama moldovenească. În acest an este şi un entuziasm mai mare din parte locuitorilor ambelor maluri ale Prutului”, a spus George Simion.

Angela Zaporojan din Chişinău, studentă la Sibiu, a spus că a venit din România cu mai mulţi prieteni. Colega sa din Sibiu, care nu a vrut să spună numele, a spus că este pentru prima dată în Republica Moldova şi că şi-a dorit să ajungă la Chişinău încă de la 7 aprilie. „Unirea Basarabiei cu România este un vis de-al meu, să sperăm că aşa va fi”, a spus ea.

Marşul tinerilor a fost supravegheat de poliţie. Acţiunea va culmina cu Hora Unirii şi un spectacol de culoare şi lumină în scuarul Teatrului de Opera şi Balet.

Sursa: INFO-PRIM NEO