Chişinău: 92 de ani de la Unirea din 1918

martie 27, 2010

Vicepremierul Ion Negrei speră într-o unire a Moldovei cu marea familie europeană, „cu popoarele cu tradiţii şi valori democratice”

Chişinăul sărbătoreşte Unirea din 1918 cu omagii aduse foştilor deputaţi din Sfatul Ţării, mese rotunde şi un marş al unirii. Primăvara trecută mai mulţi tineri de peste Prut porniţi la Chişinău pentru Ziua Unirii au fost opriţi la graniţa moldo-română. În acest an, atitudinea e alta, odată cu schimbarea actualei configuraţii din administraţia statului.

Constantin Braşoveanu, lider al unei asociaţii româneşti din Oancea, spune că a fost întâmpinat respectuos de vameşii moldoveni: „Timpurile se vede că sunt altele din conduita celor de la vamă. Există politeţe în comportament, atitudine faţă de noi, vocabular.”

Printre demnitarii care au participat la evenimentele dedicate Unirii a fost vicepremierul Ion Negrei, care crede că istoria nu se va repeta, dar speră într-o unire a Republicii Moldova cu marea familie europeană, „alături de celelalte popoare, cu tradiţii şi valori democratice”.

Fruntaşii partidelor aflate la guvernare nu au putut fi văzuţi printre participanţi. Iată cum explică această lipsă Sergiu Boghean, liderul aripei tinere a PL: „Liderii noştri au anumite funcţii care nu le permit să spună ceea ce e adevărat, pentru că foarte mulţi cetăţeni mai puţin recepţionează pozitiv aceste mesaje.”

După amiază, în centrul urbei se aşteaptă un marş al Unirii iniţiat de „Noii Golani”, o organizaţie de tineri români care şi-au anunţat prezenţa la Chişinău în număr de vreo sută de reprezentanţi. Într-un gest simbolic, tinerii au de gând să voteze unirea în faţa sediului de altă dată a Sfatului Ţării din strada Mateevici.

Autor: Liliana Barbăroșie
Sursa: Politicom.moldova.org


Tinerii de pe ambele maluri ale Prutului au simulat Unirea

martie 27, 2010

Sute de tineri basarabeni au ieşit sâmbătă în stradă pentru a participa la multe manifestaţii dedicate împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, înfăptuită la 27 martie 1918, potrivit Unimedia. Alături de ei s-a aflat şi un grup de 100 de persoane venite din România pentru acest eveniment. Tinerii au organizat un marş pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul Chişinăului, în direcţia clădirii unde în 1918 a funcţionat Sfatul Ţării, organul legislativ care a votat unirea.

Odată ajunşi în acest loc, tinerii au simulat actual unirii din urmă cu 92 de ani. Grupul s-a deplasat apoi în scuarul Teatrului de Operă şi Balet unde, pe parcursul zilei, avusese loc şi un alt miting, şi au organizat „Hora Unirii“, precum şi o simulare a felului în care ar trebui (în viziunea lor) să se producă Unirea – tinerii de pe ambele maluri ale Prutului s-au apropiat şi s-au îmbrăţişat reciproc.

Pe tot parcursul evenimentelor, ei au fost însoţiţi de poliţişti care au mers în faţă şi le-au eliberat drumul, spre deosebire de guvernarea comunistă anterioară, când astfel de manifestări erau îngrădite. „Actul Unirii demonstrează că noi suntem români şi vorbim limba română. Tot neamul meu a luptat pentru cauza naţională, deoarece aceasta este vrerea Domnului şi suntem obligaţi să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-a lăsat nouă Dumnezeu – să fim împreună, să vorbim aceeaşi limbă şi să ne bucurăm împreună în familia europeană“, a declarat în legătură cu data de 27 martie preşedintele interimar de la Chişinău, Mihai Ghimpu.

Autor: Madalin Necsutu
Sursa: Curentul


ÎN PREMIERĂ LA CHIŞINĂU: Ziua Unirii, comemorată alături de poliţişti

martie 27, 2010

La Chişinău, realitatea revine la normal. Ani la rând, pe 27 martie, oamenii care comemorau Ziua Unirii Basarabiei cu România erau reţinuţi de poliţie, iar cetăţenii români – expulzaţi peste Prut. Sâmbătă, la Chişinău, faţă de acest eveniment, deşi el a rămas cu aceeaşi însemnătate, s-a manifestat o altă abordare.

Tradiţionalele depuneri de flori, o masă rotundă cu genericul „Hotărârile istorice ale Sfatului Ţării şi integrarea Basarabiei în sistemul interbelic de valori europene”, marşul din centrul capitalei, dedicat aniversării a 92-a de la evenimentul din 1918 şi Hora Unirii jucată în scuarul Operei Naţionale – au fost, menţionând pe scurt, manifestările care au marcat însemnătatea zilei de 27 martie.

Oaspeţii speciali ai evenimentelor de la Chişinău au fost preşedinta Camerei Deputaţilor din România, Roberta Anastase, şi secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe din România, Eugen Tomac. „Gândindu-ne la ziua de 27 martie 1918, trebuie să învăţăm lecţia din trecut şi să privim înainte. Cred că acum drumul pro-european al Moldovei trebuie să fie de neîntors”, a declarat Roberta Anastase. Ea a mai adăugat că „Republica Moldova are ocazia să se racordeze la economia, valorile şi standardele europene, iar sprijinul României nu va lipsi şi nu va întârzia niciodată pe acest parcurs european”.

„Marşul tricolor”, care a avut loc în după-amiaza zilei, a avut o conotaţie specifică. Coloana din sute de tineri, însoţiţi de prieteni şi colegi care îşi fac studiile în mai multe oraşe ale României, a pornit din faţa Academiei de Ştiinţe, fiind „ghidată” – în premieră! – de o maşină a poliţiei. „Re-Unire!” şi „România nu uita, Basarabia e a ta!” au fost principalele slogane care s-au scandat de-a lungul bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Tinerii participanţi, dar şi poliţiştii în civil, care s-au alăturat lor, se arătau entuziasmaţi de faptul că, la fiecare intersecţie de străzi, coloana se completa cu noi susţinători, oameni care simt româneşte şi nutresc Unirea. În acelaşi timp, mulţi dintre chişinăuieni dezaprobau comportamentul manifestanţilor. Majoritatea dintre aceştia nu cunoşteau semnificaţia zilei de 27 martie.

Coloana de români a mers până la clădirea în care activase Sfatul Ţării, unde, în mod simbolic, au dat citire Actului Unirii, iar apoi, pe rând, l-a semnat fiecare participant. La eveniment a participat şi Vlad Pârău, tânărul care a fost expulzat din R. Moldova, în 2008, când era comemorată cea de-a 90-a aniversare a Unirii.

Şi în capitala nordului, oraşul Bălţi, în jur de o sută de persoane au amintit locuitorilor despre fapta lui Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa şi colegii lor din Sfatul Ţării. Menţionăm că, atât la Chişinău, cât şi la Bălţi, n-au avut loc conflicte, cu excepţia unor mici incidente verbale…

Autor: Ion Surdu
Sursa: Timpul


JurnalTV: Hora unirii la Chişinău

martie 27, 2010

Sute de tineri de pe ambele maluri ale Prutului s-au prins într- o horă în inima Chişinăului, pentru a sărbători 92 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Tinerii au cântat, s-au îmbrăţişat şi au declarat că îşi doresc repetarea unirii.

Majoritatea tinerilor au declarat că trăiesc clipe deosebite. După ce s-au încins într-o horă, tinerii de pe ambele maluri ale Prutului s-au îmbrăţişat, pentru a simula momentul unirii, produs acum 92 de ani.

Câţiva maturi, care s-au strecurat în mulţime au declarat că îi admiră pe tineri, pentru curaj şi spiritul de organizare a evenimentelor.

Pe 27 Martie 1918 a avut loc la Chișinău Adunarea Sfatului Ţării. În sală au fost prezenţi toţi membri cabinetului Republicii Moldoveneşti şi premierul român Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand. 86 de deputaţi s-a declarat pentru unirea Basarabiei cu România.

Sursa: Jurnal TV


Actul Unirii a fost votat astăzi simbolic la Chişinău

martie 27, 2010

2010-03-27/15:55 Aniversarea a 92-a de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) a fost marcată printr-un marş prin centrul Chişinăului de către un grup de tineri din Republica Moldova şi România. Cu tricolorul şi cu pancarte pe care scria: „Unirea”, tinerii au mers pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, după care – pe str. Sfatul Ţării, până la clădirea Sfatului Ţării de pe str. A. Mateevici, unde au citit şi au votat simbolic Declaraţia Unirii, transmite Info-Prim Neo.

La Chişinău au ajuns tineri români din Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Vaslui. George Simion, liderul grupului de iniţiativă „Spirit Românesc”, a spus că este bucuros să fie în această zi la Chişinău. „Anul trecut doi colegi de-ai noştri au fost arestaţi în timp ce treceau vama, alţii nu au mai ajuns pentru că autocarele au fost întoarse spre România la vama moldovenească. În acest an este şi un entuziasm mai mare din parte locuitorilor ambelor maluri ale Prutului”, a spus George Simion.

Angela Zaporojan din Chişinău, studentă la Sibiu, a spus că a venit din România cu mai mulţi prieteni. Colega sa din Sibiu, care nu a vrut să spună numele, a spus că este pentru prima dată în Republica Moldova şi că şi-a dorit să ajungă la Chişinău încă de la 7 aprilie. „Unirea Basarabiei cu România este un vis de-al meu, să sperăm că aşa va fi”, a spus ea.

Marşul tinerilor a fost supravegheat de poliţie. Acţiunea va culmina cu Hora Unirii şi un spectacol de culoare şi lumină în scuarul Teatrului de Opera şi Balet.

Sursa: INFO-PRIM NEO


Într-un marş şi într-un gând de ziua Unirii: “România, nu uita Basarabia e a ta!”, s-a strigat astăzi la Chişinău

martie 27, 2010

“Romania, nu uita: Basarabia e a ta!”, “Acelasi sange, aceeasi tara, romani am fost cu toti odinioara!”, sunt lozinci care au fost scandate astazi la Chisnau, cand se implinesc 92 de ani de la semnarea actului Unirii din 1918.

Cateva zeci de romani din Moldova si de peste Prut au pornit la amiaza intr-un mars de la Academia de Stiinte, pe Bulevardul Stefan cel Mare, ajungand pana pe Mateevici, unde au simulat actul votarii.

Toti au purtat cu ei tricolorul si pancarte pe care scria “Unire”.

“Ziua de astazi este o dovada ca suntem frati. Mama mea si tatal meu s-au nascut in Romania si eu ma consider tot roman si de aceea sarbatoresc”, a spus pentru StireaZilei.md, un moldovean stabilit in Italia si venit la Chisinau pentru sarbatorile de Paste.

“Este cea mai importanta sarbatoare din an, mai mult sufleteste, pentru ca interesele meschine au pus un hotar intre romanii de pe ambele maluri ale Prutului”, a spus o tanara.

“Este si ziua mea de nastere, dar este si o sarbatoare nationala”, a adaugat un barbat.

La evenimentele dedicate Unirii Basarabiei cu Romania a partcipat si presedintele Camerei Deputatilor din Romania, Roberta Anastase, care isi sarbatoreste astazi si ziua de nastere, dar si tineri din tara vecina.

“Este pentru prima data cand putem veni la Chisinau si sarbatori asa cum se cuvine”, a spus Lucian Spatcu, membru al organizatiei Noii Golani din Romania.

Evenimente dedicate Unirii din 1918 au avut loc astazi la Balti si Orhei.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Tarii a votat actul prin care Basarabia, “de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, Romania”.

Sursa: Ştirea Zilei


Manifestări la Chişinău, dedicate Unirii Basarabiei cu România, în 1918

martie 27, 2010

Unirea Basarabiei cu România, din 1918, a fost sărbătorită la Chişinău, cu manifestări de amploare, pentru prima dată, după ce, anul trecut, fosta guvernare comunistă a pierdut puterea. Tineri de pe ambele maluri ale Prutului s-au prins în Hora Unirii şi au simulat, în faţa fostului sediu al Sfatului Ţării, actul votării unirii, de acum 92 de ani.

Actul Unirii Basarabiei cu România, produs la 27 martie 1918, are o semnificaţie deosebită şi în prezent, susţin numeroşi reprezentanţi ai intelectualităţii şi clasei politice de la Chişinău, în timp ce opoziţia comunistă califică acest eveniment drept începutul unei „tragedii”.

„Actul Unirii demonstrează că noi suntem români şi vorbim limba română. Tot neamul meu a luptat pentru cauza naţională, deoarece aceasta este vrerea Domnului şi suntem obligaţi să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-a lăsat nouă Dumnezeu – să fim împreună, să vorbim aceeaşi limbă şi să ne bucurăm împreună în familia europeană”, a declarat  preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.

O altă poziţie o au comuniştii, aflaţi în opoziţie, dar care în timpul celor opt ani cât s-au aflat la guvernare au încercat să stopeze mişcările pro-româneşti din Republica Moldova.

„La 27 martie 1918 nu a avut loc o unire, este vorba de o anexare a unui teritoriu din partea unui imperiu sărac şi fără viitor. O anexare care a durat ceva mai mult de 20 de ani şi a reprezentat pentru poporul Moldovei o tragedie nu numai din punct de vedere istoric, dar din punct de vedere cultural, psihic şi spiritual”, a declarat pentru Agerpres secretarul executiv al Partidului Comuniştilor, Iurie Muntean. Potrivit lui, după actul din 1918 Basarabia nu a avut niciodată drepturi depline în cadrul României, iar „decizia Sfatului Ţării privind aşa-zisa unire nu s-a produs în mod democratic, dar în prezenţa ostaşilor români, înarmaţi cu mitraliere”.

Sfatul Ţării (legislativul din Basarabia din 1918) a votat la 27 martie 1918 actul Unirii, cu votul majorităţii membrilor săi.

Sursa: TVR