Chişinău: 92 de ani de la Unirea din 1918

martie 27, 2010

Vicepremierul Ion Negrei speră într-o unire a Moldovei cu marea familie europeană, „cu popoarele cu tradiţii şi valori democratice”

Chişinăul sărbătoreşte Unirea din 1918 cu omagii aduse foştilor deputaţi din Sfatul Ţării, mese rotunde şi un marş al unirii. Primăvara trecută mai mulţi tineri de peste Prut porniţi la Chişinău pentru Ziua Unirii au fost opriţi la graniţa moldo-română. În acest an, atitudinea e alta, odată cu schimbarea actualei configuraţii din administraţia statului.

Constantin Braşoveanu, lider al unei asociaţii româneşti din Oancea, spune că a fost întâmpinat respectuos de vameşii moldoveni: „Timpurile se vede că sunt altele din conduita celor de la vamă. Există politeţe în comportament, atitudine faţă de noi, vocabular.”

Printre demnitarii care au participat la evenimentele dedicate Unirii a fost vicepremierul Ion Negrei, care crede că istoria nu se va repeta, dar speră într-o unire a Republicii Moldova cu marea familie europeană, „alături de celelalte popoare, cu tradiţii şi valori democratice”.

Fruntaşii partidelor aflate la guvernare nu au putut fi văzuţi printre participanţi. Iată cum explică această lipsă Sergiu Boghean, liderul aripei tinere a PL: „Liderii noştri au anumite funcţii care nu le permit să spună ceea ce e adevărat, pentru că foarte mulţi cetăţeni mai puţin recepţionează pozitiv aceste mesaje.”

După amiază, în centrul urbei se aşteaptă un marş al Unirii iniţiat de „Noii Golani”, o organizaţie de tineri români care şi-au anunţat prezenţa la Chişinău în număr de vreo sută de reprezentanţi. Într-un gest simbolic, tinerii au de gând să voteze unirea în faţa sediului de altă dată a Sfatului Ţării din strada Mateevici.

Autor: Liliana Barbăroșie
Sursa: Politicom.moldova.org

Reclame

Manifestările din Chişinău sunt dedicate aniversării a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, în 1918.

martie 27, 2010

Un grup de tineri din România şi Republica Moldova au marcat sâmbătă printr-un marş prin centrul Chişinăului cea de-a 92-a aniversare de la Unirea Basarbiei cu România şi au votat simbolic Declaraţia Unirii, relatează Info-Prim Neo.

Cu tricolorul şi cu pancarte pe care scria: “Unirea”, tinerii au mers pe bulveradul Ştefan cel Mare şi Sfânt, s-au îndreptat spre clădirea Sfatului Ţării, unde au citit şi au votat simbolic Declaraţia Unirii.

La Chişinău au ajuns tineri români din Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Vaslui. George Simion, liderul grupului de iniţiativă “Spirit Românesc”, a spus că este bucuros să fie în această zi la Chişinău. “Anul trecut doi colegi de-ai noştri au fost arestaţi în timp ce treceau vama, alţii nu au mai ajuns pentru că autocarele au fost întoarse spre România la vama moldovenească. În acest an este şi un entuziasm mai mare din parte locuitorilor ambelor maluri ale Prutului”, a spus George Simion.

Marşul tinerilor a fost supravegheat de poliţie. Acţiunea va culmina cu Hora Unirii şi un spectacol de culoare şi lumină în scuarul Teatrului de Opera şi Balet din Chişinău.

Anul trecut, tineri din România au încercat să ajungă la Chişinău pentru a sărbători ziua Unirii, guvernul comunist de atunci a blocat timp de două zile vama dintre România şi Republica Moldova, nepermiţând accesul niciunui cetăţean român. Incidentele au sporit tensiunea în relaţiile moldo-române în condiţiile în care autorităţile Republicii Moldova se pregăteau de alegeri legislative la 5 aprilie şi susţineau că România se amestecă în treburile interne ale statului vecin.

La manifestările din Chişinău consacrate Unirii din 1918 a Basarabiei cu România participă mai mulţi oficiali români, printre care preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi ministrul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac.

Sursa: Realitatea.net


Tinerii de pe ambele maluri ale Prutului au simulat Unirea

martie 27, 2010

Sute de tineri basarabeni au ieşit sâmbătă în stradă pentru a participa la multe manifestaţii dedicate împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, înfăptuită la 27 martie 1918, potrivit Unimedia. Alături de ei s-a aflat şi un grup de 100 de persoane venite din România pentru acest eveniment. Tinerii au organizat un marş pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul Chişinăului, în direcţia clădirii unde în 1918 a funcţionat Sfatul Ţării, organul legislativ care a votat unirea.

Odată ajunşi în acest loc, tinerii au simulat actual unirii din urmă cu 92 de ani. Grupul s-a deplasat apoi în scuarul Teatrului de Operă şi Balet unde, pe parcursul zilei, avusese loc şi un alt miting, şi au organizat „Hora Unirii“, precum şi o simulare a felului în care ar trebui (în viziunea lor) să se producă Unirea – tinerii de pe ambele maluri ale Prutului s-au apropiat şi s-au îmbrăţişat reciproc.

Pe tot parcursul evenimentelor, ei au fost însoţiţi de poliţişti care au mers în faţă şi le-au eliberat drumul, spre deosebire de guvernarea comunistă anterioară, când astfel de manifestări erau îngrădite. „Actul Unirii demonstrează că noi suntem români şi vorbim limba română. Tot neamul meu a luptat pentru cauza naţională, deoarece aceasta este vrerea Domnului şi suntem obligaţi să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-a lăsat nouă Dumnezeu – să fim împreună, să vorbim aceeaşi limbă şi să ne bucurăm împreună în familia europeană“, a declarat în legătură cu data de 27 martie preşedintele interimar de la Chişinău, Mihai Ghimpu.

Autor: Madalin Necsutu
Sursa: Curentul


ÎN PREMIERĂ LA CHIŞINĂU: Ziua Unirii, comemorată alături de poliţişti

martie 27, 2010

La Chişinău, realitatea revine la normal. Ani la rând, pe 27 martie, oamenii care comemorau Ziua Unirii Basarabiei cu România erau reţinuţi de poliţie, iar cetăţenii români – expulzaţi peste Prut. Sâmbătă, la Chişinău, faţă de acest eveniment, deşi el a rămas cu aceeaşi însemnătate, s-a manifestat o altă abordare.

Tradiţionalele depuneri de flori, o masă rotundă cu genericul „Hotărârile istorice ale Sfatului Ţării şi integrarea Basarabiei în sistemul interbelic de valori europene”, marşul din centrul capitalei, dedicat aniversării a 92-a de la evenimentul din 1918 şi Hora Unirii jucată în scuarul Operei Naţionale – au fost, menţionând pe scurt, manifestările care au marcat însemnătatea zilei de 27 martie.

Oaspeţii speciali ai evenimentelor de la Chişinău au fost preşedinta Camerei Deputaţilor din România, Roberta Anastase, şi secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe din România, Eugen Tomac. „Gândindu-ne la ziua de 27 martie 1918, trebuie să învăţăm lecţia din trecut şi să privim înainte. Cred că acum drumul pro-european al Moldovei trebuie să fie de neîntors”, a declarat Roberta Anastase. Ea a mai adăugat că „Republica Moldova are ocazia să se racordeze la economia, valorile şi standardele europene, iar sprijinul României nu va lipsi şi nu va întârzia niciodată pe acest parcurs european”.

„Marşul tricolor”, care a avut loc în după-amiaza zilei, a avut o conotaţie specifică. Coloana din sute de tineri, însoţiţi de prieteni şi colegi care îşi fac studiile în mai multe oraşe ale României, a pornit din faţa Academiei de Ştiinţe, fiind „ghidată” – în premieră! – de o maşină a poliţiei. „Re-Unire!” şi „România nu uita, Basarabia e a ta!” au fost principalele slogane care s-au scandat de-a lungul bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Tinerii participanţi, dar şi poliţiştii în civil, care s-au alăturat lor, se arătau entuziasmaţi de faptul că, la fiecare intersecţie de străzi, coloana se completa cu noi susţinători, oameni care simt româneşte şi nutresc Unirea. În acelaşi timp, mulţi dintre chişinăuieni dezaprobau comportamentul manifestanţilor. Majoritatea dintre aceştia nu cunoşteau semnificaţia zilei de 27 martie.

Coloana de români a mers până la clădirea în care activase Sfatul Ţării, unde, în mod simbolic, au dat citire Actului Unirii, iar apoi, pe rând, l-a semnat fiecare participant. La eveniment a participat şi Vlad Pârău, tânărul care a fost expulzat din R. Moldova, în 2008, când era comemorată cea de-a 90-a aniversare a Unirii.

Şi în capitala nordului, oraşul Bălţi, în jur de o sută de persoane au amintit locuitorilor despre fapta lui Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa şi colegii lor din Sfatul Ţării. Menţionăm că, atât la Chişinău, cât şi la Bălţi, n-au avut loc conflicte, cu excepţia unor mici incidente verbale…

Autor: Ion Surdu
Sursa: Timpul


Actul Unirii a fost votat astăzi simbolic la Chişinău

martie 27, 2010

2010-03-27/15:55 Aniversarea a 92-a de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) a fost marcată printr-un marş prin centrul Chişinăului de către un grup de tineri din Republica Moldova şi România. Cu tricolorul şi cu pancarte pe care scria: „Unirea”, tinerii au mers pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, după care – pe str. Sfatul Ţării, până la clădirea Sfatului Ţării de pe str. A. Mateevici, unde au citit şi au votat simbolic Declaraţia Unirii, transmite Info-Prim Neo.

La Chişinău au ajuns tineri români din Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Vaslui. George Simion, liderul grupului de iniţiativă „Spirit Românesc”, a spus că este bucuros să fie în această zi la Chişinău. „Anul trecut doi colegi de-ai noştri au fost arestaţi în timp ce treceau vama, alţii nu au mai ajuns pentru că autocarele au fost întoarse spre România la vama moldovenească. În acest an este şi un entuziasm mai mare din parte locuitorilor ambelor maluri ale Prutului”, a spus George Simion.

Angela Zaporojan din Chişinău, studentă la Sibiu, a spus că a venit din România cu mai mulţi prieteni. Colega sa din Sibiu, care nu a vrut să spună numele, a spus că este pentru prima dată în Republica Moldova şi că şi-a dorit să ajungă la Chişinău încă de la 7 aprilie. „Unirea Basarabiei cu România este un vis de-al meu, să sperăm că aşa va fi”, a spus ea.

Marşul tinerilor a fost supravegheat de poliţie. Acţiunea va culmina cu Hora Unirii şi un spectacol de culoare şi lumină în scuarul Teatrului de Opera şi Balet.

Sursa: INFO-PRIM NEO


La 27 martie 1918 s-a spus tuturor că suntem români, declaraţie

martie 27, 2010

La 27 martie 1918 s-a spus tuturor ca suntem romani. Este declaratia facuta de presedintele interimar Mihai Ghimpu, cu ocazia aniversarii a 92 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania. La Chisinau manifestatiile au inceput din primele ore ale diminetii, iar oaspete de onoare a fost Roberta Anastase, presedinta Camerei deputatilor de la Bucuresti.

Circa 400 de tineri, o parte dintre care a venit de la Bucuresti, au sarbatorit astfel aniversarea a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania. Escortati de o masina de politie, tinerii au scandat ”Unire”, iar in fata Ministerului de interne, au schimbat mesajul: ”Rusine, rusine, rusine sa va fie”.

De ziua Unirii, Chisinaul a fost vizitat de o fosta Miss Romania. Este vorba de actuala presedinta a Camerei deputatilor de la Bucuresti, Roberta Anastase, care astazi si-a serbat si ziua sa de nastere.

Roberta Anastase a depus flori la monumentul lui Stefan cel Mare si a participat, alaturi de presedintele interimar, Mihai Ghimpu la o masa rotunda organizata de Uniunea Scriitorilor.

Nici mormintele fostilor deputati ai Sfatului Tarii nu au fost uitate. Oficiali, tineri politicieni, dar si oameni simpli au adus un omagiu celor care au semnat acum 92 de ani Unirea Basarabiei cu Romania.

Manifestatiile s-au incheiat seara cu o hora a Unirii in scuarul Operei Nationale. Potrivit politiei, nu s-au inregistrat incidente. La 27 martie 1918, Sfatul Tarii, legislativul de la Chisinau din acea vreme, a votat Unirea  Basarabiei cu Romania.

Sursa: Pro TV Chişinău


Aceştia sunt „noii golani”

martie 21, 2010

Un grup de tineri studenti romani si basarabeni, autointitulati ironic “noii golani”, si-a propus sa le dea o lectie politicienilor de pe ambele maluri ale Prutului. Grupul s-a format la Bucuresti, in urma cu patru ani, si de atunci a organizat mai multe campanii. “Salvati Rosia Montana”, “Mars impotriva actualei clase politice”, “Libertate pentru basarabeni”, si “Basarabia, pamant romanesc” sunt cateva dintre actiunile initiate si desfasurate an de an de grupul de actiune “noii golani”. Pe 27 martie, odata cu sarbatorirea a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, tinerii studenti planuiesc o actiune de anvergura la Chisinau. La actiune sunt asteptati mii de romani, dar si basarabeni.

De ce “noii golani”?
In 2006, un grup de tineri studenti la mai multe facultati din Bucuresti, prieteni, nu mai mari de 22 de ani, s-au gandit sa faca ceva concret pentru Romania. Si-au propus sa continue ceea ce un grup de manifestanti au incercat sa faca in 1990: sa lupte impotriva neocomunismului. Motivatia de a lupta pentru recunoasterea Basarabiei ca pamant romanesc le-a fost data atunci cand, in 2006, din ordinul comunistilor, denumirea unui liceu romano-francez din Chisinau a fost schimbata in liceul moldo-francez. “Golanii, asa cum i-a numit Ion Iliescu incercand sa ii discrediteze, au fost cei care in primavara-vara lui ’90 au realizat ca soarta Romaniei a fost confiscata de un grup decis sa duca tara pe drumul neocomunismului si au iesit in strada pentru a lupta impotriva acestui fapt. Aceia erau golanii, noi suntem noii golani, urmasii lor. De aici denumirea”, a declarat Catalin Gheorghe, unul dintre studenti. Sub aceasta titulatura sunt aproximativ 50 de membri activi din Bucuresti, Timisoara, Sibiu, Chisinau. La acestia se adauga alti cativa sustinatori si simpatizanti din intreaga tara. La Iasi, numarul acestora este de 20. “Simpatizantii se implica cand e vorba de campanii si ne ajuta foarte mult, pentru a fi vizibili si cunoscuti si pentru a arata ca existam, ca ne pasa de Romania si de soarta ei”, a mai declarat Catalin Gheorghe. Poarta tricouri inscriptionate, impart pliante cu diferitele actiuni, lipesc afise, fac graffiti, astfel incat portalul http://www.romanism.net sa fie cat mai vizibil.

Lozinci pe toti peretii
Una dintre campaniile de anvergura ale grupului de actiune “noii golani” este fara indoiala “Basarabia-pamant romanesc”, care se desfasoara continuu, de patru ani incoace. “Motivul pentru care am gandit o astfel de campanie e simplu. Fiecare a intalnit in scoala sau facultate un coleg din Republica Moldova. Cu totii stim istoria si ceea ce s-a intamplat cu basarabenii. Prin urmare, am zis sa facem ceva pentru ei, ca si acolo doar tot romani sunt”, a mai adaugat Gheorghe. Pe langa traditionalele afise, indemnul adresat romanilor si basarabenilor pentru a veni la Chisinau pe 27 martie este facut intr-un mod inedit. De exemplu, paralel cu granita, pe drumul Iasi – Vaslui – Barlad, sustinatorii “noilor golani” s-au gandit sa vopseasca, cu litere mari, peretii refugiilor din statii, folosite pe vreamea lui Ceausescu de navetisti, si care acum sunt in paragina. Din masini, trecatorii pot vedea vopsite lozinci precum: “Si prin tacere suntem vinovati”, “Fratii in veci vor fi frati”, http://www.romanism.net, “Curge Prutul intre tari romane”, “Trei culori si-o singura vorbire”, “Basarabia, pamant romanesc”. Cu costuri minime, aceasta este o modalitate foarte buna prin care “noii golani” isi fac campaniile cunoscute.
Tinerii basarabeni care studiaza in Iasi spun ca pe 27 martie, se vor intalni la Chisinau cu sute de sustinatori ai cauzelor “noilor golani”. “Eu activez in grup de anul trecut. Nu pot sa zic ca prin aceasta campanie s-a schimbat viziunea romanilor sau a basarabenilor. Numai ca sunt multi care cred in ideile pe care le promovam si daca vreodata vor sa ni se alature, sa stie ca existam. Noi practic militam pentru o unire spirituala a Basarabiei cu Romania, pentru recunoasterea adevarului istoric si nu pentru o unire teritoriala”, a declarat Igor Rotaru, student din Republica Moldova, la Facultatea de Drept din Iasi. Tot pentru sustinerea cauzei romanilor din Basarabia au fost organizate mai multe concerte.

Cum s-a petrecut Unirea
Intrarea Romaniei in primul razboi mondial, in vara anului 1916, alaturi de Antanta a avut drept scop realizarea deplinei unitati nationale, prin unirea cu Vechiul Regat a Transilvaniei, Bucovinei si Basarabiei. Prima care s-a unit a fost Basarbia, urmata de unirea Bucovinei, la 15 noiembrie 1918 si a Transilvaniei, la 1 decembrie, acelasi an. La 25 septembrie 1917, la Chisinau s-a constituit Sfatul }arii, care avea valoarea unui Parlament si care cuprindea reprezentanti ai tuturor unitatilor admnistrative, in total 138 de membri. Odata instaurat, Sfatul }arii a intrat in activitate. La 15 decembrie 1917 a fost proclamata Republica democrata moldoveneasca, iar la 2 martie 1918 o delegatie s-a intalnit la Iasi cu prim ministrul Romaniei pentru a stabili cadrul de desfasurare a evenimentelor premergatoare Unirii. La sfarsitul lui martie, pe 27, a avut loc Adunarea Sfatului }arii. In sala au fost prezenti membri ai cabinetului Republicii Moldovenesti, prim ministrul roman, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, fauritorul Romaniei Mari. In urma rezultatului la vot s-a declarat unirea Basarabiei cu Romania. Ziarul „Tribuna” din 30 martie 1918 publica motiunea Unirii, precum si telegrama transmisa regelui Ferdinand, prin care se anunta unirea.

Capitala la Iasi
Iasul – capitala a Unirii. Istoricii sustin cu tarie acest lucru. „Si acesta pentru ca monarhia, guvernul, parlamentul, dar si capitala erau la Iasi. Regele Ferdinand locuia in actualul Muzeu al Unirii. Iasul era legat de Basarabia si de aceea are o obligatie mai mare fata de romanii de peste Prut”, a declarat Gheorghe Iacob, profesor la Facultatea de Istorie. Mai mult, Iacob sustine ca in capitala Moldovei ar trebui sa aiba loc o intalnire intre guvernele celor doua tari. “Cred ca ar fi normal ca la Iasi sa aiba loc o intalnire a celor doua guverne de la Bucuresti si Chisinau, unde sa se discute problemele actuale ale relatiilor dintre Romania si Republica Moldova”, a declarat istoricul.

Ce se va intampla pe 27 martie

„Noii golani” au inchiriat un autocar cu plecare vineri seara, pe 26 martie, din Bucuresti. Vor fi in jur de 50 de persoane. Un alt autocar va pleca din Ploiesti cu alti 50 de sustinatori ai campaniei « Basarabia, pamant romanesc » Vor ajunge sambata dimineata la Chisinau si vor lua parte la sarbatoare. Din Iasi vor pleca cu siguranta 20 de persoane, desi se asteapta ca numarul acestora sa fie mult mai mare. Elevii si studentii basarabeni care invata la Iasi sunt in jur de 3.000. Sustinatorii zilei de 27 martie ca zi in care Basarabia s-a unit la Romania sunt asteptati la Chisinau, incepand cu ora 14:00 in fata Academiei de Stiinte a Moldovei. Sarbatoarea va avea loc sub forma unui drum, pornit din fata Academiei, continuat pe Stefan cel Mare, cu diferite actiuni precum hora unirii. Drumul va fi incheiat la cladirea Sfatului }arii, prin rememorarea propriu-zisa a votarii reintregirii.

Alte campanii ale „golanilor”:

  • A fost facut un CD cu muzica hip-hop, iar versurile aveau un puternic mesaj patriotic. Din vanzarea lui s-au strans aproximativ 7.000 de lei. Au fost cumparate calculatoare, un laptop si un retroproiector si trimise liceului romanesc din Tiraspol pentru dodarea unui laborator de informatica, si a unui de biologie
  • Campania “Eroii nu mor niciodata ‘92” isi doreste sa pastreze vie amintirea romanilor care au devenit eroi in conflictul armat de pe Nistru din 1992.
  • “Vizitati Rosia Montana” isi propune sa mediatizeze zona ca destinatie turistica
  • In 2007 au fost organizate mai multe proteste pentru aflarea adevarului depre Revolutie si mineriade
  • Salvati Piata Revolutiei
  • Ziua limbii romane – concert in Piata Universitatii, unde timp de sase ore au cantat pentru Basarabia mai multe formatii
  • Ziua Nationala la Alba Iulia – pentru ca nu au putut sa suporte faptul ca politicienii se folosesc de ziua de 1 Decembrie pentru a-si face campanie electorala, “noii golani” au luat atitudine: au cumparat repede cativa metri de panza alba si un spray si au inscriptionat cateva cuvinte cateva cuvinte: “Fara politica in aceasta zi sfanta”.
  • 2% pentru Basarabia – grupul de actiune “noii golani” ii incurajeaza pe romani sa sustina actiunile din cadrul campaniei de informare “Basarabia, pamant romanesc” cu 2% din impozitul pe venit. Un salariu mediu aduce cam 50 de lei la bugetul campaniei. Banii vor fi folositi pentru organizarea de concerte, promovare stradala si distribuirea de materiale de informare a elevilor din mai multe licee, de o parte si cealalta a Prutului. Pana in februarie 2010, de la administratiile financiare au fost primiti 1.400 de lei, din programul 2% pe 2009. Banii au fost folositi pentru consolidarea muzeului ostasilor romani din satul Varvareuca, (Floresti, Basarabia).

Autor: Andreea Dumitru

Sursa: 7 Est