Flash mob în Capitală: „Ziua Limbii Române, aici şi peste Prut”

august 31, 2010

Câţiva membri ai grupului de acţiune „Noii Golani” au marcat, marţi seara, printr-un flash mob organizat la Kilometrul 0 al Pieţei Universităţii din Bucureşti, momentul în care, cu 21 de ani în urmă, limba română era reinstituită ca limbă de stat în Repulica Moldova.

În cele 10-15 minute, cât a durat adunarea spontană, tinerii au afişat o pancartă lungă de 10 metri pe care stătea scris, negru pe alb: „31 august, Ziua Limbii Române aici şi peste Prut”.

„Acţiunea noastră simplă şi mică este o formă de solidaritate cu cei de peste Prut, ca să le arătăm că limba română ne uneşte, nu ne desparte”, a explicat Irina, o „golană” care purta unul dintre tricourile brevetate de grupul său: negru, cu mesajul „Deşteatptă-te, române!” imprimat în alb şi având pe piept, pe un fond tricolor, harta contopită a României şi Republicii Moldova, peste care e aşezată figura domnitorului Ştefan cel Mare.

Chiar dacă timpul a fost scurt, au existat câteva reacţii din partea trecătorilor, cărora cei de la „Noii Golani” le-au oferit insigne inscripţionate „Limba noastră, româna”.

„Ştiţi de fapt cine-şi bate joc
de limba asta? Tot noi, românii, începând cu mass-media”, a ţinut să le comunice organizatorilor Ion Martache, un subinginer cărunt, pe la 50 de ani.

Subiectul a devenit unul geopolitic atunci când un american între vârste s-a oprit să înţeleagă ce se petrece. „Credeti ca Rusia va fi de acord cu apropierea între România şi Republica Moldova? Eu nu cred. Ştiu că PNŢCD-ul voia reunificarea cu Moldova şi uitaţi unde a ajuns. Nu poţi să ceri acapararea unei ţări, trebuie să începi creând legături culturale”, a spus Warren, care a făcut cunoştinţă cu mediul românesc în anii ’90.

Oricum, în anunţul acţiunii lor, „Noii Golani” au îndemnat în primul rând la „neuitare”, amintind că pe 31 august 1989 sute de mii de români au cerut, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, recunoaşterea limbii române drept limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin.

Ceea ce s-a şi întâmplat, însă ca fond. În ceea ce priveşte forma, Constituţia Republicii Moldova menţionează şi astăzi funcţionarea „limbii moldoveneşti”.

Autor: CLADIU BERBECE
Sursa: Romania Libera


31 AUGUST, ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ AICI ŞI PESTE PRUT!

august 26, 2010

Pe 31 august 1989, sute de mii de români cereau în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău recunoaşterea limbii române drept limba de stat şi revenirea la alfabetul latin. Pe 31 august 2010 orele 17:00, la kilometrul zero al Bucureştilor, grupul de acţiune “Noii Golani” se adună să ceară – în cel mai dulce grai românesc – neuitarea. Veniţi lângă cei puţini care refuză să uite însemnătatea sărbătorii noastre comune, care nu cunoaşte hotarul de la Prut.Acum mai bine de 20 de ani, în urma manifestaţiilor de amploare şi a dezbaterilor publice, în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, s-a decretat ca limbă de stat – limba Română, iar alfabetul chirilic a fost înlocuit cu cel latin. De asemenea, amintim remarcabilul fapt că Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, a României şi a Franţei, în urma dezbaterilor şi a argumentelor istorice, exclude formularea „limba moldovenească”, stabilind că denumirea corectă este limba română. Totuşi, în ciuda acestor argumente şi pe criterii politice, art. 13 din Constituţia Republicii Moldova stipulează până în prezent funcţionarea aşa-zisei limbi “moldoveneşti”.

Alăturaţi-vă flash mob-ului nostru ca, în spiritul democratic şi tânăr pe care îl reprezentăm, să ne manifestăm bucuria în faţa unicii limbi române, care ne aparţine tuturor.


ÎN PREMIERĂ LA CHIŞINĂU: Ziua Unirii, comemorată alături de poliţişti

martie 27, 2010

La Chişinău, realitatea revine la normal. Ani la rând, pe 27 martie, oamenii care comemorau Ziua Unirii Basarabiei cu România erau reţinuţi de poliţie, iar cetăţenii români – expulzaţi peste Prut. Sâmbătă, la Chişinău, faţă de acest eveniment, deşi el a rămas cu aceeaşi însemnătate, s-a manifestat o altă abordare.

Tradiţionalele depuneri de flori, o masă rotundă cu genericul „Hotărârile istorice ale Sfatului Ţării şi integrarea Basarabiei în sistemul interbelic de valori europene”, marşul din centrul capitalei, dedicat aniversării a 92-a de la evenimentul din 1918 şi Hora Unirii jucată în scuarul Operei Naţionale – au fost, menţionând pe scurt, manifestările care au marcat însemnătatea zilei de 27 martie.

Oaspeţii speciali ai evenimentelor de la Chişinău au fost preşedinta Camerei Deputaţilor din România, Roberta Anastase, şi secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe din România, Eugen Tomac. „Gândindu-ne la ziua de 27 martie 1918, trebuie să învăţăm lecţia din trecut şi să privim înainte. Cred că acum drumul pro-european al Moldovei trebuie să fie de neîntors”, a declarat Roberta Anastase. Ea a mai adăugat că „Republica Moldova are ocazia să se racordeze la economia, valorile şi standardele europene, iar sprijinul României nu va lipsi şi nu va întârzia niciodată pe acest parcurs european”.

„Marşul tricolor”, care a avut loc în după-amiaza zilei, a avut o conotaţie specifică. Coloana din sute de tineri, însoţiţi de prieteni şi colegi care îşi fac studiile în mai multe oraşe ale României, a pornit din faţa Academiei de Ştiinţe, fiind „ghidată” – în premieră! – de o maşină a poliţiei. „Re-Unire!” şi „România nu uita, Basarabia e a ta!” au fost principalele slogane care s-au scandat de-a lungul bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Tinerii participanţi, dar şi poliţiştii în civil, care s-au alăturat lor, se arătau entuziasmaţi de faptul că, la fiecare intersecţie de străzi, coloana se completa cu noi susţinători, oameni care simt româneşte şi nutresc Unirea. În acelaşi timp, mulţi dintre chişinăuieni dezaprobau comportamentul manifestanţilor. Majoritatea dintre aceştia nu cunoşteau semnificaţia zilei de 27 martie.

Coloana de români a mers până la clădirea în care activase Sfatul Ţării, unde, în mod simbolic, au dat citire Actului Unirii, iar apoi, pe rând, l-a semnat fiecare participant. La eveniment a participat şi Vlad Pârău, tânărul care a fost expulzat din R. Moldova, în 2008, când era comemorată cea de-a 90-a aniversare a Unirii.

Şi în capitala nordului, oraşul Bălţi, în jur de o sută de persoane au amintit locuitorilor despre fapta lui Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa şi colegii lor din Sfatul Ţării. Menţionăm că, atât la Chişinău, cât şi la Bălţi, n-au avut loc conflicte, cu excepţia unor mici incidente verbale…

Autor: Ion Surdu
Sursa: Timpul


JurnalTV: Hora unirii la Chişinău

martie 27, 2010

Sute de tineri de pe ambele maluri ale Prutului s-au prins într- o horă în inima Chişinăului, pentru a sărbători 92 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Tinerii au cântat, s-au îmbrăţişat şi au declarat că îşi doresc repetarea unirii.

Majoritatea tinerilor au declarat că trăiesc clipe deosebite. După ce s-au încins într-o horă, tinerii de pe ambele maluri ale Prutului s-au îmbrăţişat, pentru a simula momentul unirii, produs acum 92 de ani.

Câţiva maturi, care s-au strecurat în mulţime au declarat că îi admiră pe tineri, pentru curaj şi spiritul de organizare a evenimentelor.

Pe 27 Martie 1918 a avut loc la Chișinău Adunarea Sfatului Ţării. În sală au fost prezenţi toţi membri cabinetului Republicii Moldoveneşti şi premierul român Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand. 86 de deputaţi s-a declarat pentru unirea Basarabiei cu România.

Sursa: Jurnal TV


Actul Unirii a fost votat astăzi simbolic la Chişinău

martie 27, 2010

2010-03-27/15:55 Aniversarea a 92-a de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) a fost marcată printr-un marş prin centrul Chişinăului de către un grup de tineri din Republica Moldova şi România. Cu tricolorul şi cu pancarte pe care scria: „Unirea”, tinerii au mers pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, după care – pe str. Sfatul Ţării, până la clădirea Sfatului Ţării de pe str. A. Mateevici, unde au citit şi au votat simbolic Declaraţia Unirii, transmite Info-Prim Neo.

La Chişinău au ajuns tineri români din Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Vaslui. George Simion, liderul grupului de iniţiativă „Spirit Românesc”, a spus că este bucuros să fie în această zi la Chişinău. „Anul trecut doi colegi de-ai noştri au fost arestaţi în timp ce treceau vama, alţii nu au mai ajuns pentru că autocarele au fost întoarse spre România la vama moldovenească. În acest an este şi un entuziasm mai mare din parte locuitorilor ambelor maluri ale Prutului”, a spus George Simion.

Angela Zaporojan din Chişinău, studentă la Sibiu, a spus că a venit din România cu mai mulţi prieteni. Colega sa din Sibiu, care nu a vrut să spună numele, a spus că este pentru prima dată în Republica Moldova şi că şi-a dorit să ajungă la Chişinău încă de la 7 aprilie. „Unirea Basarabiei cu România este un vis de-al meu, să sperăm că aşa va fi”, a spus ea.

Marşul tinerilor a fost supravegheat de poliţie. Acţiunea va culmina cu Hora Unirii şi un spectacol de culoare şi lumină în scuarul Teatrului de Opera şi Balet.

Sursa: INFO-PRIM NEO


Într-un marş şi într-un gând de ziua Unirii: “România, nu uita Basarabia e a ta!”, s-a strigat astăzi la Chişinău

martie 27, 2010

“Romania, nu uita: Basarabia e a ta!”, “Acelasi sange, aceeasi tara, romani am fost cu toti odinioara!”, sunt lozinci care au fost scandate astazi la Chisnau, cand se implinesc 92 de ani de la semnarea actului Unirii din 1918.

Cateva zeci de romani din Moldova si de peste Prut au pornit la amiaza intr-un mars de la Academia de Stiinte, pe Bulevardul Stefan cel Mare, ajungand pana pe Mateevici, unde au simulat actul votarii.

Toti au purtat cu ei tricolorul si pancarte pe care scria “Unire”.

“Ziua de astazi este o dovada ca suntem frati. Mama mea si tatal meu s-au nascut in Romania si eu ma consider tot roman si de aceea sarbatoresc”, a spus pentru StireaZilei.md, un moldovean stabilit in Italia si venit la Chisinau pentru sarbatorile de Paste.

“Este cea mai importanta sarbatoare din an, mai mult sufleteste, pentru ca interesele meschine au pus un hotar intre romanii de pe ambele maluri ale Prutului”, a spus o tanara.

“Este si ziua mea de nastere, dar este si o sarbatoare nationala”, a adaugat un barbat.

La evenimentele dedicate Unirii Basarabiei cu Romania a partcipat si presedintele Camerei Deputatilor din Romania, Roberta Anastase, care isi sarbatoreste astazi si ziua de nastere, dar si tineri din tara vecina.

“Este pentru prima data cand putem veni la Chisinau si sarbatori asa cum se cuvine”, a spus Lucian Spatcu, membru al organizatiei Noii Golani din Romania.

Evenimente dedicate Unirii din 1918 au avut loc astazi la Balti si Orhei.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Tarii a votat actul prin care Basarabia, “de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, Romania”.

Sursa: Ştirea Zilei


Manifestări la Chişinău, dedicate Unirii Basarabiei cu România, în 1918

martie 27, 2010

Unirea Basarabiei cu România, din 1918, a fost sărbătorită la Chişinău, cu manifestări de amploare, pentru prima dată, după ce, anul trecut, fosta guvernare comunistă a pierdut puterea. Tineri de pe ambele maluri ale Prutului s-au prins în Hora Unirii şi au simulat, în faţa fostului sediu al Sfatului Ţării, actul votării unirii, de acum 92 de ani.

Actul Unirii Basarabiei cu România, produs la 27 martie 1918, are o semnificaţie deosebită şi în prezent, susţin numeroşi reprezentanţi ai intelectualităţii şi clasei politice de la Chişinău, în timp ce opoziţia comunistă califică acest eveniment drept începutul unei „tragedii”.

„Actul Unirii demonstrează că noi suntem români şi vorbim limba română. Tot neamul meu a luptat pentru cauza naţională, deoarece aceasta este vrerea Domnului şi suntem obligaţi să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-a lăsat nouă Dumnezeu – să fim împreună, să vorbim aceeaşi limbă şi să ne bucurăm împreună în familia europeană”, a declarat  preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.

O altă poziţie o au comuniştii, aflaţi în opoziţie, dar care în timpul celor opt ani cât s-au aflat la guvernare au încercat să stopeze mişcările pro-româneşti din Republica Moldova.

„La 27 martie 1918 nu a avut loc o unire, este vorba de o anexare a unui teritoriu din partea unui imperiu sărac şi fără viitor. O anexare care a durat ceva mai mult de 20 de ani şi a reprezentat pentru poporul Moldovei o tragedie nu numai din punct de vedere istoric, dar din punct de vedere cultural, psihic şi spiritual”, a declarat pentru Agerpres secretarul executiv al Partidului Comuniştilor, Iurie Muntean. Potrivit lui, după actul din 1918 Basarabia nu a avut niciodată drepturi depline în cadrul României, iar „decizia Sfatului Ţării privind aşa-zisa unire nu s-a produs în mod democratic, dar în prezenţa ostaşilor români, înarmaţi cu mitraliere”.

Sfatul Ţării (legislativul din Basarabia din 1918) a votat la 27 martie 1918 actul Unirii, cu votul majorităţii membrilor săi.

Sursa: TVR


La 27 martie 1918 s-a spus tuturor că suntem români, declaraţie

martie 27, 2010

La 27 martie 1918 s-a spus tuturor ca suntem romani. Este declaratia facuta de presedintele interimar Mihai Ghimpu, cu ocazia aniversarii a 92 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania. La Chisinau manifestatiile au inceput din primele ore ale diminetii, iar oaspete de onoare a fost Roberta Anastase, presedinta Camerei deputatilor de la Bucuresti.

Circa 400 de tineri, o parte dintre care a venit de la Bucuresti, au sarbatorit astfel aniversarea a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania. Escortati de o masina de politie, tinerii au scandat ”Unire”, iar in fata Ministerului de interne, au schimbat mesajul: ”Rusine, rusine, rusine sa va fie”.

De ziua Unirii, Chisinaul a fost vizitat de o fosta Miss Romania. Este vorba de actuala presedinta a Camerei deputatilor de la Bucuresti, Roberta Anastase, care astazi si-a serbat si ziua sa de nastere.

Roberta Anastase a depus flori la monumentul lui Stefan cel Mare si a participat, alaturi de presedintele interimar, Mihai Ghimpu la o masa rotunda organizata de Uniunea Scriitorilor.

Nici mormintele fostilor deputati ai Sfatului Tarii nu au fost uitate. Oficiali, tineri politicieni, dar si oameni simpli au adus un omagiu celor care au semnat acum 92 de ani Unirea Basarabiei cu Romania.

Manifestatiile s-au incheiat seara cu o hora a Unirii in scuarul Operei Nationale. Potrivit politiei, nu s-au inregistrat incidente. La 27 martie 1918, Sfatul Tarii, legislativul de la Chisinau din acea vreme, a votat Unirea  Basarabiei cu Romania.

Sursa: Pro TV Chişinău


Chişinău: Tineri moldoveni cer “unirea”

martie 27, 2010

Sute de tineri au participat la mai multe manifestaţii stradale dedicate împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Sute de tineri au participat sâmbătă la mai multe manifestaţii stradale dedicate împlinirii a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Printre participanţi s-au aflat şi circa 100 de persoane care au venit din România pentru a marca acest eveniment. Mai multe manifestări, publice şi ştiinţifice, au căutat să marcheze evenimentul, derulat pentru prima dată în ultimii 8 ani fără represiunea forţelor de ordine.

La fel ca anul trecut, în 7 aprilie, tinerii basarabeni s-au aflat în avangarda mişcării pro-româneşti din capitala Moldovei. Un grup de câteva sute tineri au organizat un marş pe bulevardul “Ştefan cel Mare şi Sfânt” din centrul Chişinăului, spre clădirea unde cândva a activat Sfatul Ţării, organul legislativ care a votat unirea.

Ajunşi aici, aceştia au simulat actul unirii. Tinerii aveau drapele tricolore şi placarde cu inscripţia „Basarabia – pământ românesc”, iar cei din faţa coloanei purtau un afiş de câţiva metri pe care era înscris „Unire”.

Participanţii au cântat cântece patriotice şi au scandat în timpul marşului lozinci pro-unioniste, precum „Unire”, „România, nu uita – Basarabia e a ta”, sau „Jos hotarul de la Prut”.

La întâlnire a fost prezent şi preşedintele Moldovei, Mihail Ghimpu. Acesta a vorbit despre ascunderea adevărului, chiar denigrarea evenimentelor de la 27 martie 1918 în perioada sovietică şi de către fostele autorităţi comuniste, care au condus timp de opt ani Republica Moldova.

”Societatea este în aşteptarea unor aprecieri corecte de la comisia privind evaluarea comunismului.

“Readucerea în atenţia publică a evenimentului este o necesitate a cetăţeanului frământat în mare parte de aceleaşi probleme pe care istoria ni le-a pus în faţă – limba, identitatea, cultura” – a afirmat Mihail Ghimpu.

Invitată de onoare la dezbatere a fost preşedinta Camerei Deputaţilor din România, Roberta Anastase.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a apreciat cu acest prilej că România este cel mai bun avocat al Republicii Moldova pe calea integrării europene.

“Într-o uniune în care graniţele nu au nici o relevanţă, România şi Republica Moldova se pot regăsi, onorând astfel memoria înaintaşilor”, a declarat Roberta Anastase.

Autor: Mario Balint
Sursă: Radio România Actualităţi


George Simion: „Le doresc mogulilor din România să se extindă şi peste Prut”

decembrie 15, 2009

1Vladimir Voronin nu mai e preşedintele de peste Prut din 11 septembrie 2009 (şi bine face!). Iar debarcarea comunismului de la puterea republicii-surori a dat mai mult ca oricînd speranţe unei uniri, mai ales unora dintre noi. Tot uitîndu-ne în jurul nostru după un om plin de speranţe unificatoare, l-am zărit săptămîna trecută pe George Simion – liderul grupării „Noii golani”, pe trotuarul din faţa clubului B52. Se întîmpla luni, 30 noiembrie, cu o zi înaintea Zilei Naţionale a României. Odată ce l-am zărit, noi i-am luat un interviu, după care el şi-a dus concertul-protest şi la Chişinău în aceeaşi seară, unde pe 1 decembrie a jucat (încă) în deplasare.

Reporter: „Basarabia, pămînt românesc” doar strigă sau şi face ceva?

George Simion: Basarabia, pămînt românesc” şi face. De trei ani, de cînd facem această campanie, am intrat în legătură directă cu aşa mulţi basarabeni încît în prezent, numărul basarabenilor pe care i-am întîlnit depăşeşte numărul bucureştenilor pe care îi cunosc.

Rep.: Cum rămîne cu pămîntul atunci?

G.S.: Da, numele campaniei este în fapt un citat din Eminescu. În primul rînd, mai mult decît pămîntul ne interesează oamenii. Ei sunt cei care contează şi cu ei trebuie să intrăm în contact direct. Prin acest contact direct se leagă malurile Prutului.

Rep.: Dar cum rămîne cu pămîntul? Cît de teritorială rămîne revendicarea voastră?

G.S.: Dacă facem unirea spirituală, unirea teritorială e doar un pas, o formalitate. Ideea e să reuşim să ne recăpătăm fraţii.

Rep.: Chiar e o formalitate? Aţi auzit de Uniunea Europeană, de Rusia? Nu suntem depăşiţi în aceste opţiuni?

G.S.: De-a lungul istoriei s-a demonstrat că atunci cînd oamenii au vrut ceva şi au luptat pentru acel lucru, s-a îndeplinit ce şi-au dorit. Dacă nu ar fi existat revoluţia din 7 aprilie de la Chişinău, cu siguranţă Republica Moldova nu ar fi scăpat de comuniştii de la putere. Aşa că dacă nu reuşim să ne arătăm măcar voinţa, să facem ceva după crezul nostru, niciodată nu va fi o simplă formalitate. Dar dacă se vrea, e o formalitate.

Rep.: Cine e Vlad Filat? Cine e Voronin? Cine e Băsescu? Cine e Geoană?

G.S.: Vlad Filat e Vladimir. E un rău mai mic decît Marian Lupu. Sper să fie la acelaşi nivel de curăţenie şi românitate ca Dorin Chirtoacă. Să demonstreze asta cu fapte. Voronin e un personaj dintr-o epocă apusă. Băsescu e nenorocitul de rău mai mic, de fiecare dată.

(Intervine în discuţie UnQ Sapro, care nu ştiu de unde a apărut) Aşadar, UnQ Sapro: Îţi zic eu cine e Geoană. Geoană e nu, niciodată.

Rep.: PSD + PNL =…

G.S.: PD-L. Sunt toţi la fel. Au fost şi vor mai fi fiecare cu fiecare. Sunt o mare familie de homosexuali.

Rep.: Cum vezi Republica Moldova peste cinci ani?

G.S.: Eu nu mai văd Republica Moldova peste cinci ani. Peste cinci ani, Republica Moldova nu va mai exista. Va exista România pînă la Nistru. Voi trece Prutul ca şi cum m-aş duce la mine acasă, la Focşani.

Rep.: Sunt şi acolo moguli? Ce se va întîmpla cu mogulii lor dacă ne unim?

G.S.: Nu cred că au moguli. Şi de ce ar avea!? Oricum, sunt de ajuns mogulii noştri. Eu asta îmi doresc, ca mogulii noştri să se extindă şi acolo.

Rep.: Nu le da idei…

G.S.: Lasă-i să se extindă! Mogulilor noştri le doresc să-şi facă afacerile, să-şi vadă de treaba lor, dar într-o Românie interesată care are ca prioritate zero Basarabia, care nu face prostii cum ar fi Roşia Montană şi care ştie să-şi aprecieze istoria.

Rep.: Trăim în acea Românie în care prioritatea zero este Basarabia? Eu nu mi-am dat seama…

G.S.: Îţi dai seama că nu trăim în acea Românie încă, dar cum odată prioritatea României a fost Transilvania, iar atunci cînd spuneai Ardeal spuneai ceva sfînt, noua Transilvania trebuie să fie Basarabia.

Rep.: Cînd o să auzim atunci de “Bucovina, pămînt românesc”?

G.S.: După ce nu vom mai auzi de Republica Moldova şi tot mitul acesta al moldovenismului.

Rep.: Sunteţi fanatici!

G.S.: Nu. Suntem doar nişte oameni care ştiu să-şi susţină ideile. Aş vrea ca din ce în ce mai mulţi români să lupte pentru idealurile lor, oricare ar fi ele. Pentru stratul de ozon dacă vor, să apere stratul de ozon! Foarte bine! Mie îmi place să apăr Roşia Montană, românii din Basarabia şi istoria României.

Rep.: Care a fost cel mai mare compromis istoric al României?

G.S.: Din multiplele fapte de vitejie ale poporului român, aş cataloga drept cel mai ruşinos compromis faptul că am pierdut Basarabia şi Bucovina de Nord fără să tragem măcar un foc de armă.

Rep.: Cine a fost de vină?

G.S.: O clasă politică şi nişte conducători care, cu toate că au făcut României mult mai bine decît cei de acum, atunci au demonstrat laşitate.

Rep.: Dacă „ei” vor închide liceul de limbă română din Tiraspol, voi ce faceţi? Noi ce facem? Le închidem şi noi vreo ceva?

G.S.: De voie, de nevoie, nu ne mai pot trimite compatrioţii în Siberia, ca pe vremuri. Aşa că n-avem ce face altceva decât să îi vitaminizăm şi noi pe-ai noştri, să reziste în locurile unde s-au născut. Băgăm în ei vitamine morale şi materiale, cum e cazul proiectului “Uniţi sub tricolor” şi sperăm ca la ora meciului să avem suficienţi muşchi încât să ne strângem mâinile şi să declarăm remiză în cazul Transnistriei.

interviu realizat de Mihai Tufa pentru SpreVest