Unirea Moldovei cu Ţara Românească sărbătorită la Bălţi

ianuarie 25, 2010

1
Duminică, 24 ianuarie, G.I. Spirit Românesc a organizat o acţiune de comemorare a actului istoric produs acum 151 de ani, la Bucureşti, prin care Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domnitor al Munteniei, după ce, pe 5 ianuarie 1859 a urcat pe tronul Moldovei, astfel fiind pusă piatra de temelie a Unirii Moldovei cu Muntenia într-un singur stat – România.
În jurul orei 12:00 s-au adunat aproximativ 30 tineri, dintre care jumătate veniţi de la Chişinău, în preajma Universităţii de Stat Alecu Russo din municipiul BĂLŢI şi au pornit un Marş al Unirii către Piaţa Vasile Alecsandri. Înzestraţi cu tricoloare şi bannere cu mesaje precum “BASARABIA PĂMÂNT ROMÂNESC” şi “UNIŢI ÎN CUGET ŞI SIMŢIRE”, au scandat lozinci cu mesaj patriotic, precum “Trăiască şi-nflorească Moldova, Ardealul şi Ţara Muntenească”, “Bălţiul e românesc”, Acelaşi sânge, aceeaşi Ţară români am fost cu toţi odinioară”, “Basarabia Pământ Românesc”, de asemenea au intonat piese de ale lui Ion şi Doina Aldea Teodorovici. Ajunşi în Piaţa Vasile Alcsandri au depus flori la bustul marelui poet şi au incins o Horă a Unirii, intonând cântecul Hora Unirii pe versurile lui Vasile Alecsandri. Apoi, Elena Calancea, Victoria Vechiu şi Vasile Efros au recitat poeziile “Deşteptarea României” de Vasile Alecsandri, “Unirea Principatelor” de Grigore Alexăndrescu şi “La Unire” de Gheorghe Sion. Cu un mesaj patriotic şi de mulţumire pentru ceea ce au organizat tinerii de la GISR, a venit şi Grigore Gogu, un chişinăuean stabilit de 3 luni în capitala de nord a Basarabiei. Marşul a continuat spre monumentul lui Ştefan cel Mare din faţa Primăriei municipiului Bălţi. Sosiţi la monumentul lui Ştefan, participanţii au scandat “Ştefane, Moldova e ruptă” şi “Bălţiul e Românesc”, au depus flori, după care au încins o Horă a Unirii în jurul monumentului, iar apoi s-au adunat într-un cerc şi au cântat piesa “Când era să moară Ştefan”. S-au împărţit şi pliante despre evenimentul produs la 24 ianuarie 1859. Nu au lipsit replicile dure din partea bălţenilor, care se ştie că sunt în mare parte românofobi.

Grupul de Iniţiativă Spirit Românesc este un grup apolitic, care promovează valorile naţionale româneşti pe teritoriul românesc de la Est de Prut, desfăşoară acţiuni ce au la bază patriotismul şi implicarea civică. A fost constituit din dorinţa unui grup restrâns de români basarabeni în anul 2007. Printre alte acţiuni ale grupului au fost Comemorarea lui Ion şi Doina Aldea Teodorovici, a lui Gheorghe Ghimpu, organizarea sărbătorii de 1 Decembrie la Chişinău, flash-mobul Viză românească fără 500 euro şi Comemorarea Eroilor Revoluţiei Române din faţa ambasadei României.

Reclame

“Mica Unire” în Bucureşti

ianuarie 24, 2010

poza 1Duminică, 24 ianuarie, românii de pretutindeni au sărbătorit 151 de ani de la Unirea Principatelor Române, cunoscută şi sub denumirea de “Mica Unire”. Alegerea aceluiaşi domnitor, Alexandru Ioan Cuza, în ambele principate a reprezentat o victorie însemnată a poporului român în lupta pentru formarea unui stat naţional, unitar.

În Bucureşti sărbătoarea a fost marcată prin depunerea de flori la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza. Praful uitării sau gerul de afară, sperăm totuşi ca ultima, a redus substanţial numărul celor prezenţi la eveniment. Iar prezenţa puţinilor dar foarte înalţilor demnitari români a adus după ea o “armată” de jandarmi atât în uniformă cât şi în civil. Grupul Noii Golani a participat şi el la eveniment, promovând bannerele cu inscripţia “Basarabia Pamânt Românesc”

“Din păcate accesul unora dintre tineri, pe teritoriul alăturat Patriarhiei, a încercat să fie îngrădit, pretextele expuse fiind, absenţa unei cereri/permisiuni de la Primărie, pentru a putea depune flori la monument.

Domnul care ne-a contactat s-a prezentat a fi prietenul nostru, şi a declarat ca nu ne vrea niciun rău, nu avem voie şi că acest ordin vine de la MApN. Odată ce ne-am despărţit de “prietenul” nostru am mers direct la unul din reprezentanţii MApN, care ne-a permis accesul fără vreo restricţie, iar aflându-ne deja după cordonul viu al jandarmilor,şi îndreptându-ne spre monument am fost practic încercuiţi de jandarmi îmbrăcaţi în civil, care au pus întrebări despre scopul venirii noastre, şi alte detalii, fără ca cel puţin să se prezinte, sau fantasticul să se legitimeze. Ajunşi totuşi la monument am rămas înconjuraţi de jandarmi îmbrăcaţi în civil, care probabil ca număr, depăşeau numărul civililor veniţi la eveniment. Eram minuţios filmaţi şi fotografiaţi, iar dacă treceam de latura sensibilă poate ne simţeam şi noi staruri”

Paradoxal, în momentul când premierul Emil Boc, însufleţit vorbea despre paralelismul reformelor lui Al.I.Cuza şi a celor care urmează a fi implementate în România, democraţie, libertate etc, tinerii erau intimidaţi la mai puţin de câteva zeci de metri, chiar dacă intimidarea nu s-a reflectat în acţiuni violente şi aplicarea forţei, să te simţi prizonier sau chiar infractor din simplul motiv că susţii şi promovezi o idee (aparte)-“Basarabia Pamânt Românesc” arată într-adevăr revoltător.

Poza 2Festivitatea s-a încheiat cu o tradiţională Horă a Unirii, iar după manifestaţie la 2 dintre tinerii participanţi li s-a cerut să se legitimeze, procedura durând în jur de 20 de minute, timp în care tinerii trebuiau să mai aştepte în gerul de afară.

LA MULŢI ANI ROMÂNIA!

Marea Unire din 1918, Mica Unire din 1859 şi Unirea din sufletele noastre sunt în ochii şi spiritul tinerilor care încearcă din răsputeri să evoce că începutul vine de la noi.

Autor: Alina Sclifos


Tinerii basarabeni sărbătoresc Unirea Principatelor

ianuarie 23, 2010

Grupul de iniţiativă SPIRIT ROMÂNESC, apărut la Chişinău în 2007, prin susţinerea campaniilor Basarabia pământ românesc şi Deşteaptă-te române, va celebra 24 ianuarie 1859, ziua unirii Moldovei cu Ţara Românească.
Tinerii vor organiza o horă a Unirii la ora 12.00 în faţa Universităţii Alecu Russo din Bălţi, cel mai mare oraş al nordului Republicii Moldova. Pentru acest prilej ei au realizat şi pliante, pe care le vor distribui trecătorilor:
1
2
Pe 24 ianuarie 1859, la Bucureşti a fost ales ca domnitor al Munteniei, moldoveanul Alexandru Ioan Cuza, care la 5 ianuarie acelaşi an, la Iaşi, a fost ales domnitorul Moldovei. Astfel, dubla alegere a lui A.I.Cuza în Principatele Române a consfiinţit Unirea Moldovei cu Muntenia, o unire mai ales culturală şi economică.