1 decembrie la Chişinău, una din cele mai frumoase zile ale anului 2009

ianuarie 6, 2010

1Căutând fantasticul, mirajul lânii…
,,Uitaţi-vă în stââânga, uitaţi-vă în dreaaaapta: aţi ajuns în Basarabia, fraţilor”. Asta am auzit noi la microfon după ce, într-un final, am trecut Prutul.
Nu credeam să-l mai trecem, aşa, în număr mare. Pe 27 martie venirea noastră i-a făcut pe comunişti să închidă graniţele pentru faşâşti. Măcar de ne interziceau tovarăşii accesul numai noua dar au blocat graniţa pentru toţi cei cu paşaport vişiniu. Şefi de consilii judeţene, copii din ansambluri folclorice, jurnalişti. NIET! Fără test HIV şi acordul lui Voronin nu se poate. Bine că în viaţă se mai schimbă lucrurile şi comuniştii de ieri sunt socialiştii de azi. Tot măldăvani, dar măldăvani euro-ruşi.
Şi totuşi, ce caută 3 autocare de oameni veniţi din România la Chişinău pe 1 Decembrie? Vameşii nu ne-au întrebat, poate că ştiau deja. Noi ne uitam în stânga şi în dreapta. Ajunsesem în Basarabia.

Pământul visat, dintre Nistru şi Prut

Ia uite-i, ne aşteaptă! Sunt mulţi. Noi suntem şi mai mulţi. Coborâm din autocar. Vin şi cele din Ploieşti şi Iaşi. Umplute ochi tot cu români. La ei, majoritatea sunt din cei cu paşaportul albastru. Dar ce contează., doar nu facem aceeaşi împărţire aberantă impusă de nişte comunişti bastarzi. Noi şi voi suntem tot noi.

Şi coborâm Îl văd pe Vasile. Cătălin pe Mihai. Lucian pe Petru, Oana pe Elena, Alin pe Pavel. Ce bucurie de copii mici pe capul nostru, ne-am întâlnit cu oamenii ăştia şi brusc oboseala unei nopţi nedormite dispare.

Schimbă câteva vorbe, cântă “Basarabie frumoasă”, şi apoi fugi. Fugi că la 12 tre să-ntindem hora mare.

Limba noastră-i foc ce arde, limba noastră-i o comoară

Se vorbeşte mult rusa la Chişinău? Asta e întrebarea care mi se pune la începutul unei discuţii legate de Respublica Moldova. Mie din 2006, prima oară când am intrat în contact cu realităţile de peste Prut până acum mi se pare că lucrurile evoluează spre bine în această privinţă. Acum mergeam pe străzile Chişinăului cu oameni ce veniseră prima oară aici şi eu eram foarte tensionat, speram sa ne întâlnim cu acea parte a populaţiei care vorbeşte limba română ca primă opţiune. Cei care au venit cu noi vor povesti ce au văzut, când vor ajunge acasă. ,,Cum a fost mamă, la moldoveni? Sunt ruşi…moldovenii?” Impresiile formate de grupul nostru urmau să fie multiplicate ca vântul şi ca gândul la întoarcere şi să schimbe(sau nu) mentalităţi.

Şi zău dacă a contat că ne-am întâlnit cu ţaţa Viorica care era contrariată că sărbătorim ziua noastră la ea în Chişinău şi nu la Alba Iulia. Las’ ţaţo, că înţelegi tu mai încolo că nu vrem să te cotropim, cum ţi-au zis muscalii. Poţi să fii şi măldăvancă dacă vrei, e treaba ta. Doar lasă tinerii ăştia frumoşi, cu tricoloare pe ei, care ne-au făcut să plângem în aprilie, lasă-i şi pe ei să fie cu cine vor. Să ne arate oraşul şi să horească cu noi.

1918, mă-ntorc în trecut, atunci de ce-am putut, ce-am făcut?

Începută pe 27 martie cu Basarabia, încheiată pe 1 decembrie cu Transilvania, unirea românilor în acelaşi stat a stat sub semnul unei conjuncturi internaţionale favorabile şi a unei generaţii de excepţie care a ştiut ce vrea. În prezent avem două state româneşti şi de vreo 20 de ani tot nu suntem capabili să le unim. Şi cum cât avansăm în timp, lucrurile se complică, diferenţele sunt amplificate iar ceea ce ne leagă e pus sub semnul valorilor “europene”.

Suntem înconjuraţi de impotenţi. E evident ce trebuie făcut pentru a uni malurile Prutului: interacţiune cât mai intensă între oameni. Şi cu toate astea, la idea sărbătoririi zilei de 1 Decembrie la Chişinău au aderat doar 150 de oameni. Exploratori, aş putea spune.

Mie, cunoscând mediul militanţilor autohtoni, îmi pare un număr relevant, în condiţiile în care:
– guvernul pro-occidental de la Chişinău nu ne lasă să intrăm pe baza buletinului de identitate în Moldova, deşi lucrul ăsta ar fi benefic pentru turism, economie şi tot ce mai vreţi
– studenţii basarabeni, în marea lor majoritate, sunt români şi s-au dus unde a fost gratis, în speţă la Alba Iulia, prin bunăvoinţa unora interesaţi de subiectul unirii pentru a mai fura nişte bani din taxele plătite de noi ca proştii
– suntem comozi dar mai ales suntem fricoşi, o frică pe care o avem în măduva oaselor.

Fiecare din voi trebuie să facă pasul de la spectator la participant la Marea Unire. Altfel vom fi încă o generaţie ratată. Noi, prin campania începută în 2006 – ,,BASARABIA PĂMÂNT ROMÂNESC”– încercăm să arătăm că idealul din 1918, Ardealul, trebuie să fie transpus la Basarabia. Noul Ardeal trebuie să fie Basarabia.

Şi strig mândru şi tare că sunt de-origine latină!

Aşadar, dragii mei(,)150 de oameni veniţi din ţară, împreună cu vreo 350 de tineri din Chişinău şi alte oraşe ale Basarabiei am pornit într-un marş cu titlul “Fraţii în veci vor fi fraţi”. Steaguri Basarabia pământ românesc, drapeluri tricolore, câteva mesaje bine ţintite precum ,,Mai presus de orice, ROMÂNI” sau ,,Prin noi trăieşte unirea” au reuşit să coloreze bulevardul Ştefan cel Mare. În clădiri răsunau Deşteaptă-te române, Basarabia frumoasă sau Treceţi batalioane române Carpaţii (şi Prutul). Şi tare bine era să te uiţi în spate şi să vezi valuri tricolore ce se succed cu repeziciune. Şi să ştii că acolo, la Chişinău, pe tărmânul interzis până nu demult, are loc cea mai frumoasă sărbătoare a românilor în ziua de 1 Decembrie 2009.

Orice mişcare de masă continuă războiul ciclic

Noi (Noii Golani) ne tragem seva din mişcarea anti-comunistă din Piaţa Universităţii a anilor 1989-1990. Continuarea luptei anti-comuniste trebuie să se desfăşoare în direcţia clară a eliminării efectelor comunismului asupra României: distrugerea spiritului civic, a conştiinţei naţionale şi a integrităţii teritoriale. De comunişti din România de dincolo şi dincoace de Prut nu vom scăpa, decât prin dispariţia biologică a acestor javre, sclavii intereselor anti-sociale. Ce contează e că tinerii sunt cei care stabilesc direcţia schimbării. Iar tinerii de azi sunt pătura activă a societăţii care spune Basarabia pământ românesc. Ne poate ignora presa, politicienii pot întoarce privirea, oamenii de bine se pot speria de denumirea de “golani”. Dar acumulările tineretului pro-unionist au tendinţa de a răbufni, iar 7 aprilie şi toate scandările pro-româneşti nu au reprezentat altceva decât primul pas. BASARABIA – UNIRE s-a putut auzi din nou pe 1 DECEMBRIE în Piaţa Marii Adunări Naţionale din piepturi ce păstrau cu fală-un nume. Te uitai la cei de lângă tine şi îţi zâmbeau. Eram în lumea noastră, scandându-ne idealul…

Ne-au trimis în Siberii şi la Sighet, ne-au urmărit şi ascultat, ne-au învrăjbit unul împotriva celuilalt, ne-au pus să ne omorâm între noi la Revoluţie şi în războiul din Transnistria. Ce ne vor mai face acum? Pentru că noi nu plecăm niciunde, e rândul lor acum.

Uniţi sub tricolor

Subtitlurile folosite în acest articol se regăsesc în primele 8 melodii de pe CDul Uniţi sub tricolor. Comercializarea acestuia serveşte scopului de a ajuta financiar liceul românesc Lucian Blaga din Tiraspol. Lansarea CDului a avut loc în noaptea de 30 noiembrie/1 decembrie în Bucureşti, unde am putut cânta “La mulţi ani”. Imediat după concert, am plecat, trupe şi public, la Chişinău. Frumoasa zi de 1 decembrie s-a terminat cu 1Q Sapro pe scenă, cântând ,,România, trezeşte-te!”. Şansa României, aflată în derivă indentitară, de salvare este de a redescoperi vechile simboluri istorice şi de a le aplica la realitatea prezentă. Basarabia e românească sau România nu va mai fi deloc.

La mulţi ani, români!

Autor: George Simion

Sursa: Curaj. Net



Reclame

Ziua românilor, peste Prut

decembrie 2, 2009

Sute de tineri au ieşit ieri în centrul Chişinăului pentru a-şi arăta apartenenţa la neamul românesc.

Manifestările dedicate Zilei Naţionale, desfăşurate ieri în toată România, fie la Bucureşti, fie la Alba-Iulia, au stat sub semnul paradelor, al campaniei electorale, dar şi al crizei economice.

De cealaltă parte a Prutului, autorităţile de la Chişinău, în frunte cu preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, şi cu primarul oraşului, Dorin Chirtoacă, au celebrat 1 Decembrie fără să facă totuşi o sărbătoare de stat din această zi. Gestul a animat câteva sute de tineri din capitala Moldovei.

Îmbrăcaţi în haine cu stema României Mari

Românii din Republica Moldova trăiesc, zi de zi, spunându-şi că nu există nicio deosebire între ei şi cei de pe partea dreaptă a Prutului. Mulţi păstrează urmele bătăilor încasate de la poliţie şi amintirea zilelor petrecute în închisoare, după ce şi-au strigat identitatea românească.

Au ajuns să se simtă „mai români ca românii” şi poartă tricolorul mereu la vedere. Unii şi-au comandat haine cu stema României Mari brodate pe piept şi tricolorul pe mâneci.

„Tricolorul e impregnat în inima mea. Pentru mine e o onoare că pot să port tricolorul, îmi dovedeşte apartenenţa la neamul românesc”, spune Alexandrina Robu, studentă la Drept, care are un accesoriu tricolor la palton.

„Înarmaţi” cu panglici tricolore de diverse dimensiuni şi forme, peste 100 de tineri din Chişinău au început, ieri-dimineaţă, sărbătoarea de 1 Decembrie în faţa statuii lui Ştefan cel Mare. Ei şi-au aplaudat preşedintele interimar, care a adus o coroană de garoafe şi un sobor de preoţi, ce s-a rugat pentru sănătatea neamului românesc.

Iniţiativa aparţine unei organizaţii neguvernamentale, Spirit Românesc, ce promovează românismul. În scurt timp, au sosit „întăririle”: trei grupuri de tineri din Bucureşti, Cluj, Timiş, Sibiu, Galaţi şi Iaşi, animaţi de „Noii Golani” şi alte organizaţii din Chişinău.

„Nu dorim să contestăm suveranitatea acestui stat, ci să amintim acelei vaste categorii de cetăţeni, care se declară români, semnificaţia zilei de 1 Decembrie”, spun „golanii”.

Timişoara ’89, Chişinău ’09

La ora 12.00, ei au ajuns pe platoul din Piaţa Unirii Principatelor scandând „Basarabia – pământ românesc”, „Basarabie frumoasă, bine te-ai gătit mireasă. Îţi aducem peţitor: mândrul nostru tricolor”, „Timişoara ’89 – Chişinău 2009”.

Sergiu Laşcu, preşedintele Mişcării Naţional Creştine, de 25 de ani, jurist, „român în cuget şi simţire”, explică cum a fost reţinut, închis şi bătut, de cinci ori, pentru că militează pentru românism. Ultima dată, în aprilie.

„Noi suntem generaţia care vrea Unirea şi care o va şi face. Dacă România ne dă cetăţenia, iar majoritatea vom deveni şi cetăţeni români, atunci putem cere prin referendum Unirea”, spune tânărul.

  • La recensământul din 2004 însă, doar 3% dintre cetăţenii Republicii Moldova s-au declarat români.

„Noi trăim aici un proces de deznaţionalizare intens”, spune Constantin Ursu, student la Iaşi. „La urma urmei, poate că noi, cei din Basarabia, simţim mai puternic românismul”, conchide Valentina Cuşmir, fost parlamentar moldovean.

Autor: Georgeta Petrovici

Sursa: Evenimentul zilei


Reportaj FOTO Mediafax

decembrie 1, 2009

Sursa: Mediafax


Marea Unire, marcată cu fast şi la Chişinău

decembrie 1, 2009

Ziua de 1 decembrie este celebrată şi în Capitala Republicii Moldova.

Depuneri de coroane de flori au avut loc la Chişinău.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu i-a adresat un mesaj omologului său român.

Marea Unire este marcată marţi, 1 decembrie şi la Chişinău, transmite corespondentul RFI în Republica Moldova, Valeria Cristescu (audio).

Pentru prima dată în ultimii opt ani, Ziua României este marcată cu mult fast şi la Chişinău. Politicieni, scriitori, reprezentanţi ai Ambasadei României au depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare din centrul Capitalei.

Pe parcursul zilei, vor avea loc mai multe evenimente, printre care Hora Unirii în Piaţa Unirii Principatelor din Capitală şi sărbătoarea Tricolorului, în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu a adresat un mesaj de felicitare lui Traian Băsescu. În mesaj se spune : „Ţin să-mi exprim recunoştinţa pentru disponibilitatea manifestată de România de a ne acorda un sprijin constant şi prietenesc pentru realizarea acestui deziderat”.

În acelaşi mesaj, Ghimpu menţionează existenţa unor viziuni comune asupra perspectivelor dezvoltării unui parteneriat privilegiat, inclusiv în vederea atingerii obiectivului de integrare europeană.

Autor: Valeria Cristescu

Sursa: RFI


1 Decembrie la Chişinău

decembrie 1, 2009

”Uniţi de un tricolor, uniţi de un destin”, au scandat cei prezenţi de 1 Decembrie în centrul Chişinăului

Ziua Marii Adunări Naţionale a fost sărbătorită în Republica Moldova în mare parte de generaţia tânără. Participanţii au depus flori de dimineaţa la monumentul marelui voievod ”Ştefan cel Mare”, au jucat Hora Unirii în Piaţa Principatelor, au organizat  marşul ”Fraţii vor fi fraţi” în scuarul Universităţii Pedagogice ”Ion Creangă”, până în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi au încheiat seara cu un concert de muzică uşoară, la care au fost prezenţi interpreţi autohtoni şi din România.

”Prin noi trăieşte visul românesc”

De dimineaţă, oficialităţi şi oameni simpli au venit la monumentul marelui domnitor ”Ştefan cel Mare”, din Grădina Publică care-i poartă numele. Aceştia i-au felicitat pe toţi cei care simt româneşte şi le-au urat tuturor românilor bunăstare şi pace, speranţă în ziua de mâine şi să nu uite că suntem români, iar sângele apă nu se face. Un sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei au cântat ”Mulţi ani trăiască!”.

”E ziua românilor, iar noi suntem români şi am venit să depun un buchet de flori în memoria strămoşilor noştri”, a spus Mihai Ghimpu, care încă de la învestitura sa a declarat că este român. ”Multă bucurie, prosperitate, libertate şi împlinirea tuturor dorinţelor”, le-a urat participanţilor la festivitate însărcinatul cu afaceri al Ambasadei României la Chişinău, Alexandru Mureşan.

Printre cei prezenţi au fost tineri de pe ambele maluri ale Prutului, care, îmbrăcaţi în straie naţionale, cu căciuli de cârlan pe cap şi opinci în picioare, susţineau că actul Unirii se poate înfăptui. ”Prin noi trăieşte visul românesc şi e în puterile noastre să-l realizăm”, susţine Mihai Moraru.

”Fraţii vor fi fraţi”

Manifestările au continuat cu ”Hora Unirii”, care s-a încins în Piaţa Principatelor din Chişinău. Protejaţi de tricoloruri pe care le ridicau până la cer, ca să arate lumii că e o sărbătoare mare, scandând lozinci proromâneşti, circa 200 de tineri au readus atmosfera de acum 91 de ani în capitala Republicii Moldova. ”Ideea românismului este una sfântă, pentru care stăbuneii noştri au luptat din răsputeri şi nu trebuie să uităm ceea ce au făcut ei”, suţine Vlad Ţurcan din Făleşti.

După ce au dansat până au rupt opincile, tinerii au pornit în marşul ”Fraţii vor fi fraţi” spre Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde cu, 20 de ani în urmă, s-a votat întoarcerea valorilor româneşti pe pământul basarabean. Peste 150 de tineri, majoritatea studenţi basarabeni aflaţi la studii în România, au străbătut drumul din scuarul Universităţii ”Ion Creangă” până în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Ideea aparţine grupului de iniţiativă „Spirit românesc”, marşul fiind autorizat de primăria capitalei.

Angela Grămadă, doctorandă la Universitatea din Ploieşti, ne spune că au venit în mod organizat pentru a sărbători într-un mod mai deosebit Ziua Naţională a românilor. „Marşul e un moment de coeziune naţională în care colegii noştri de la Bucureşti vor să-şi demonstreze susţinerea pentru Chişinău şi R. Moldova. Suntem 39 de studenţi din Ploieşti şi am venit, deoarece basarabenii au nevoie de susţinere spirituală”, a susţinut Grămadă.

”Cereţi-vă drepturile”

La eveniment au fost prezenţi studenţi din Bucureşti, Iaşi, Ploieşti. Unii au venit singuri, ca să fie alături de cei din Moldova. ”Am venit din proprie iniţiativă, pentru ca să fiu alături de fraţii noştri de aici, ca să le aducem mesajul că nu i-am uitat.”, spune Alex Caraghiaur, student la Suceava.

Seara s-a încheiat cu un concert la care au fost prezenţi muzicieni de la noi şi din România.

Sursa: Jurnal de Chişinău


Şi tinerii au sărbătorit (Reportaj Vocea Basarabiei)

decembrie 1, 2009

Şi generaţia tânără a urmat exemplul predecesorilor săi. Reprezentanţii aripii tinere a Partidului Liberal, dar şi ai grupului de iniţiativă „Spirit românesc” s-au  adunat azi de pe ambele maluri ale Prutului, la monumentul lui Ştefan cel Mare din Chişinău, în semn de solidaritate şi reîntregire a neamului românesc.

Între timp, circa 150 de tineri români, porniţi spre Chişinău, stăteau la vamă, pentru ca mai spre seară să poată juca o horă a unirii alături de confraţii lor.

Detalii aflăm de la corespondenta Lidia Petrenco.

„Istoria, identitatea naţională şi cultura sunt valorile moştenite din tată-n fiu, şi pe care noi, tinerii, suntem obligaţi să le perpetuăm”, a declarat preşedintele organizaţiei de tineret a PL, Sergiu Boghean. Mai mulţi ani la rînd, tinerii liberali obişnuiesc să marcheze ziua reintegrării naţionale prin tradiţionale depuneri de flori la monumentul domnitorului  creştin Ştefan cel Mare. Deja al 3-lea an la rînd membrii aripii tinere  organizează pe 1 decembrie şi un concert în scuarul teatrului de Operă şi Balet din capitală, unde, tradiţional se încinge şi o mare horă a unirii,  spune  vicepreşedintele aripii tinere a PL, Ion Bargan.

Deja în mod tradiţional, grupul de iniţiativă „Spirit românesc”,  purtînd drapele naţionale,  face auzită vocea românismului într-un spaţiu în care nu întotdeauna s-a dorit acest lucru. Sorin Becciu, membru al grupului, susţine că în pofida timpului posomorît, atmosfera de sărbătoare se simte mai mult ca alte dăţi.

Ce i-a făcut să treacă Prutul aflăm chiar de la un grup de tineri veniţi din Galaţi.

Începînd cu ora 15 grupul de iniţiativă „Spirit românesc” va merge într-un marş simbolic, de la şoseaua Calea Ieşilor pînă în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Sursa: Vocea Basarabiei


Marş de Ziua Unirii a studenţilor basarabeni care învaţă în România

decembrie 1, 2009

Peste 150 de tineri, majoritatea studenţi basarabeni aflaţi la studii n Romnia, au organizat un marş n centrul Chişinăului n cadrul manifestaţiilor dedicate Zilei Unirii Romniei, transmte Jurnal.md.

Tinerii au pornit din scuarul Universităţii Ion Creangă pnă n Piaţa Marii Adunări Naţionale fluturnd drapele şi scandnd lozinci proromneşti. Ideea aparţine grupului de iniţiativă „Spirit romnesc”, marşul fiind autorizat de primăria capitalei.

Angela Grămadă doctorandă la universitatea din Ploieşti ne spune că au venit n mod organizat pentru a sărbători ntr-un mod mai deosebit Ziua Naţională a romnilor. „Marşul e un moment de coeziune naţională n care colegii noştri de la Bucureşti vor să-şi demonstreze susţinerea pentru Chişinău şi R. Moldova. Suntem 39 de studenţi din Ploieşti. Despre organizarea acestui eveniment am aflat prin intermediul internetului. S-a votat on-line oraşul n care vrem să sărbătorim, şi am ales Chişinăul, deoarece basarabenii au nevoie de mai multă susţinere spirituală, a spus Grămadă.

George Simion, unul din membrii grupului Noii Golani a declarat pentru jurnal.md că la acest eveniment participă studenţi din Bucureşti, Iaşi, Ploieşti. „Le mulţumim vameşilor că de această dată au fost binevoitori şi am, traversat fără probleme hotarul. Suntem peste 150 de studenţi”, a precizat Simion.

Tinerilor li s-au alăturat şi unii trecători originari din Chişinău. Iacob Golovcă, n vrstă de 74 de ani a menţionat că pentru el ziua de 1 decembrie este o zi deosebită. „Sunt cetăţean romn şi al R. Moldova. Astăzi e o zi deosebită n istoria neamului romnesc, crearea statului unitar. Mă interesează un singur lucru, să văd Ţara aşa cum au creat-o strămoşii noştri, n frunte cu Alexandru Ioan Cuza”, ne spune nea Iacob.

Este de remarcat că marşul a trecut fără incidente, ordinea publică fiind supravegheată discret de angajaţii forţelor de ordine.

Sursa: Interlic. md