Ziua românilor, peste Prut

Sute de tineri au ieşit ieri în centrul Chişinăului pentru a-şi arăta apartenenţa la neamul românesc.

Manifestările dedicate Zilei Naţionale, desfăşurate ieri în toată România, fie la Bucureşti, fie la Alba-Iulia, au stat sub semnul paradelor, al campaniei electorale, dar şi al crizei economice.

De cealaltă parte a Prutului, autorităţile de la Chişinău, în frunte cu preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, şi cu primarul oraşului, Dorin Chirtoacă, au celebrat 1 Decembrie fără să facă totuşi o sărbătoare de stat din această zi. Gestul a animat câteva sute de tineri din capitala Moldovei.

Îmbrăcaţi în haine cu stema României Mari

Românii din Republica Moldova trăiesc, zi de zi, spunându-şi că nu există nicio deosebire între ei şi cei de pe partea dreaptă a Prutului. Mulţi păstrează urmele bătăilor încasate de la poliţie şi amintirea zilelor petrecute în închisoare, după ce şi-au strigat identitatea românească.

Au ajuns să se simtă „mai români ca românii” şi poartă tricolorul mereu la vedere. Unii şi-au comandat haine cu stema României Mari brodate pe piept şi tricolorul pe mâneci.

„Tricolorul e impregnat în inima mea. Pentru mine e o onoare că pot să port tricolorul, îmi dovedeşte apartenenţa la neamul românesc”, spune Alexandrina Robu, studentă la Drept, care are un accesoriu tricolor la palton.

„Înarmaţi” cu panglici tricolore de diverse dimensiuni şi forme, peste 100 de tineri din Chişinău au început, ieri-dimineaţă, sărbătoarea de 1 Decembrie în faţa statuii lui Ştefan cel Mare. Ei şi-au aplaudat preşedintele interimar, care a adus o coroană de garoafe şi un sobor de preoţi, ce s-a rugat pentru sănătatea neamului românesc.

Iniţiativa aparţine unei organizaţii neguvernamentale, Spirit Românesc, ce promovează românismul. În scurt timp, au sosit „întăririle”: trei grupuri de tineri din Bucureşti, Cluj, Timiş, Sibiu, Galaţi şi Iaşi, animaţi de „Noii Golani” şi alte organizaţii din Chişinău.

„Nu dorim să contestăm suveranitatea acestui stat, ci să amintim acelei vaste categorii de cetăţeni, care se declară români, semnificaţia zilei de 1 Decembrie”, spun „golanii”.

Timişoara ’89, Chişinău ’09

La ora 12.00, ei au ajuns pe platoul din Piaţa Unirii Principatelor scandând „Basarabia – pământ românesc”, „Basarabie frumoasă, bine te-ai gătit mireasă. Îţi aducem peţitor: mândrul nostru tricolor”, „Timişoara ’89 – Chişinău 2009”.

Sergiu Laşcu, preşedintele Mişcării Naţional Creştine, de 25 de ani, jurist, „român în cuget şi simţire”, explică cum a fost reţinut, închis şi bătut, de cinci ori, pentru că militează pentru românism. Ultima dată, în aprilie.

„Noi suntem generaţia care vrea Unirea şi care o va şi face. Dacă România ne dă cetăţenia, iar majoritatea vom deveni şi cetăţeni români, atunci putem cere prin referendum Unirea”, spune tânărul.

  • La recensământul din 2004 însă, doar 3% dintre cetăţenii Republicii Moldova s-au declarat români.

„Noi trăim aici un proces de deznaţionalizare intens”, spune Constantin Ursu, student la Iaşi. „La urma urmei, poate că noi, cei din Basarabia, simţim mai puternic românismul”, conchide Valentina Cuşmir, fost parlamentar moldovean.

Autor: Georgeta Petrovici

Sursa: Evenimentul zilei

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: