Solidaritate cu cei 4 elevi de la liceul Gh. Asachi – Chişinău

Luna mai a anului 2006 ne-a adus veşti mai mult sau mai puţin bune de la Chişinău. Acţiunile anti-româneşti ale guvernului comunist şi-au găsit o nouă ţintă în denumirea liceelor bilingve. Astfel, peste noapte, elevii s-au trezit că liceul româno-francez, de exemplu, se transformă în moldo-francez.

Consternarea şi furia lor a fost transpusă în gestul a 4 elevi din clasa a XII a liceului Gheorghe Asachi. Aceştia s-au urcat pe liceu şi au îndepărtat frontispiciul pe care scria „moldo”, punând în locul lui o foaie pe care scria „ROMÂN”.

Gestu lor i-a costat scump, organele statului „moldovenesc” încercând să le facă dosare penale. Am considerat că e de datoria noastră să fim solidari cu aeşti 4 bravi români, în acest sens organizând un miting pe data de 11 iulie 2006, în faţa ambasadei Moldovei. Iată ce scriam atunci:
Lipsa de informare, îndobitocirea sistematică promovată cu insistenţă de o bună parte a mass-mediei româneşti, contactele directe ca şi inexistente ne-au făcut pe mulţi dintre noi să privim Basarabia ca pe o ţară străină iar pe românii basarabeni ca pe un fel de verişori de gradul al-II-lea, mereu ceva mai săraci şi un pic mai proşti decât noi, care vorbesc o limbă română „light”, aşa cum explica recent ministrul nostru de externe unor oficiali europeni. După 1990 ne-au legat podurile dar ele au durat doar pîna cînd florile s-au ofilit… în 1992, cînd noi ne bucuram încă de televizoarele color si blugii adusi de „tînara democraţie”, nedîndu-ne încă seama că am mizat pe o carte pierzătoare, ei mureau la Nistru, apărându-şi casele şi familiile. Mai tîrziu au început să-şi facă apariţia în pieţele noastre. Vindeau fierbătoare, fixativ şi alte nimicuri… vorbind mereu în română cu noi şi, mai mereu, în rusă între ei. A fost suficient pentru a fi etichetaţi. Mai contau cei 50 ani de deznaţionalizare intensivă, deportările?…nu! conta doar că acum aveam un argument pentru a nu ne mai simţi datori…”la o adică, sînt ruşi…moldovenii ăştia”.

Anii au trecut… iar noi am început, în sfîrsit, să mîncam mai bine, să stăm mai relaxaţi în fotoliile noastre, televizoarele au devenit mai mari, telefoanele din ce în ce mai mici, excursiile în supermarket- distracţia de fiecare weekend…”naţionalismul” tresare în noi…Şi ne mai amintim ca avem şi fraţi doar cu ocazia Eurovizionului…”Cum?!?…doar 6 puncte de la Moldova?!? Ai naibii ruşi!”
Din cînd în cînd ştiri menite doar a crea panică ne mai scot din letargie… Pentru putin timp însa. Redevenim însa rapid ceea ce se vrea să fim: nişte cetăţeni europeni, „deschişi la minte”, savurînd cu nesaţ alimente modificate genetic, înghiţind mecanic „divertismentul” bolnăvicios ce ne este servit din toate părţile, uniformi şi terni…

Oricum un lucru e cert… Acum nu e momentul!!! Nu e momentul să vorbim despre fraţii noştri. Ce dacă au fost cîndva abandonaţi de statul român şi jefuiţi de cetăţenia părinţilor lor??? Acum nu e momentul: e un an prea important, ne integrăm în Uniune, va curge lapte şi miere. Lasă-i pe „ăia”, nu ar face decît să ne tragă în spate…

Şi totuşi: 2006, Chişinău… Conducerea comunistă a Basarabiei scoate de la naftalină o decizie datînd tocmai din 1990, conform căreia în denumirile instituţiilor, termenul de „român” va fi înlocuit cu cel de „moldovean”. Ţintele vizate? Liceele în care se predă limba română, lucru reflectat în mod natural si de denumirile acestora (Liceul Româno-francez, Liceul Româno-englez…)..iar, mai departe…însăşi limba română!
Zis şi făcut… Primul pas: în timpul vacanţei de Paşti, inscripţiile de pe faţadele liceelor au fost îndepartate, iar în locul lor au fost amplasate invenţiile autorităţilor. Printr-un simplu gest, limba română devine limba „moldovenească”. Dinspre România reacţiile lipsesc cu desăvîrşire. Evident! Doar suntem „europeni…şi un stîlp al stabilităţii regionale…”. Şi cu asta gata povestea! Ei bine, NU! Fiindcă elevii liceului „Româno-francez Gheorghe Asachi” din Chişinău nu au fost de acord cu acest final prestabilit în alte sfere. Protestul lor a deranjat, nu avea cum altfel să fie. Ce e chiar mai grav pentru unii decît protestul în sine e faptul ca s-ar putea ca acesta să fie doar începutul…

„Democraţia” devine brusc doar o noţiune golită de înteles atunci cînd miza sunt chiar privilegiile mincinoase. Un exemplu se impunea, mai ales că strigătele elevilor razbătuseră pînă la urechea opiniei publice. La fel ca-n vremuri ce le credeam, poate, trecute, „justiţia” a intrat în scena. O acuzaţie: huliganism! 4 dosare penale…4 elevi de clasa a XII a aflaţi în pragul bacalaureatului, ce-şi văd năruindu-se chiar în faţa ochiilor propriul viitor. Dar, în acelaşi timp: 4 Caractere, 4 Români !

Nu putem decît să le mulţumim lui Tudor Cojocari, Vitalie Zgarbur, Sergiu Stârcea şi Andrei Dumitriu pentru lecţia de demnitate naţională pe care ne-au predat-o, iar duminică, 11 iunie, la ora 13.00 în faţa ambasadei Republicii Modova în România să le dovedim că nu sunt singuri!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: